Reforma sistemului energetic a reușit: importurile de energie s-au dublat în primele trei luni ale anului

Nu trece zi în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, să nu anunțe câte o performanță remarcabilă a restructurării sistemului energetic și a investițiilor de miliarde de lei în acesta. De bine ce a fost restructurat, sistemul energetic tremură din toate încheiturile cum se înregistrează un consum ceva mai mare de energie. În consecință, marea performanță atinsă de domnul ministru Burduja este creșterea importurilor cu peste 100% în primele luni ale acestui an. Unde-s investițiile și efectele lor le știe doar domnul ministru.

Așa se face că importurile de energie electrică ale țării au crescut cu 109% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din anul 2024. Datele apar în raportul din primul trimestru transmis al Transelectrica, operatorul de transport și sistem, raport transmis către Bursa de Valori București.

Dacă pe hârtie avem o capacitate de producție fantasmagorică, de peste 15.000 de MW, în cel mai fericit caz putem produce circa 9000 de MW, inclusive cu aportul energiei regenerabile sau cel al prosumatorilor. Dacă energie produsă de Hidroelectrica nu bubuie din motive naturale, întreaga producție este la pământ. Noroc că putem importa de la vecini, evident la prețurile de piață. Și acestea nu sunt deloc mici. Nu întâmplător, România se menține în topul țărilor cu cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa. Situația va deveni și mai dramatică dacă la vară ne vom confrunta cu o perioadă de secetă, iar Perla Coroanei (Hidroelectrica) nu va mai putea șine pasul cu consumul.

În perioada ianuarie – martie 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a producției interne de energie, de aproximativ 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cel mai mare declin a fost înregistrat în producția Hidroelectrica, afectată puternic de seceta din această perioadă. În total, producția internă a fost de 12,4 TWh, comparativ cu 14,8 TWh în T1 2024.

Potrivit raportului publicat de Transelectrica, consumul intern net de energie s-a diminuat ușor, cu 0,5%, de la 13,8 TWh la 13,7 TWh. În schimb, importurile de energie au cunoscut o creștere abruptă de 109%, ajungând la 3,1 TWh, în timp ce exporturile s-au redus cu 28%, coborând la 1,8 TWh.

Evoluția consumului la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN) a variat de la lună la lună. În ianuarie s-a înregistrat o scădere de 1,76%, urmată de o creștere de 6,43% în februarie, determinată în principal de temperaturile medii mai scăzute decât în aceeași lună din 2024 (−2,1°C față de +6,0°C). În martie, consumul a scăzut din nou, cu 3,71%.

Datele privind producția includ și energia injectată în rețea de către prosumatori, însă nu și consumul propriu al acestora. Pentru lunile februarie și martie, cifrele sunt preliminare, iar contribuția prosumatorilor nu a fost încă inclusă complet, în special pentru sursele regenerabile și hidro.

Analiza mixului de producție arată o scădere generalizată pe toate sursele: producția din termocentrale a scăzut cu 3%, cea nucleară cu 2%, energia regenerabilă cu 16%, iar producția hidro a înregistrat un recul accentuat de 39%. Producția din baterii a însumat 25,1 GWh în primul trimestru, în timp ce prosumatorii au livrat 57 GWh în rețea.

Ca pondere în totalul producției nete, energia termo a reprezentat 38%, urmată de hidro (22%), nuclear (22%) și sursele regenerabile (18%), mai arată raportul Transelectrica.

Iluzii:

La 1 aprilie 2025, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național era de 19.016 MW, distribuită astfel pe surse primare:

Hidro: 6.682 MW

Eolian: 3.095 MW

Hidrocarburi: 2.714 MW

Cărbune: 2.762 MW

Fotovoltaic: 2.211 MW

Nuclear: 1.413 MW

Biomasă: 139 MW