România, lider european la scumpiri și campioană europeană la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare

Prețul energiei electrice, este un indicator esențial al sănătății economice și al viitorului durabil al unei țări. El influențează direct costurile de producție, nivelul de trai al populației, competitivitatea industriei , dar și atractivitatea investițională .

România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.

Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare).

Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic , având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației.

În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa.

România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria.

Această situație are mai multe cauze:

• Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili.
• Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene
• Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final.
• Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț.
• Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.

În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă.

Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.

Dumitru Chisăliță

Președintele AEI