Valeriu Binig, Enel Romania: pana in 2050 ar trebui sa avem instalati 10-12 GW in stocare de energie. Romania este condamnata la descentralizare
Autoritatile din Romania sunt departe de a anticipa modificarile majore la care va fi supus sistemul energetic in anii ce vin. Am ajuns sa ne concentram exclusiv pe segmentul de generare energie, dupa ce 30 de ani l-am ignorat in totalitate, dar refuzam sa vedem schimbarile majore generate de forma de organizare a pietei, de influentele politicilor de decarbonizare si nu in ultimul rand de aceasta tendinta de crestere accelerata a numarului prosumatorilor, respectiv a celor care intentioneaza sa-si produca energia din surse proprii (regenerabile). Pana in momentul de fata s-a vorbit despre impactul investitiilor in surse regenerabile de energie aproape exclusiv asupra sistemului de transport si de echilibrare. Constatam insa ca programele de incurajare a prosumatorilor incep sa aiba impact si asupra retelelor de distributie, care preiau in sistem surplusul de energie.
Intr-o prezentare extrem de profesionista, Valeriu Binig, directorul reglementari si antitrust al companiei Enel, a prezentat punctual problemele cu care urmeaza sa se confrunte operatorii de distributie de energie electrica in viitorul apropiat. Prezentarea a fost facuta in cadrul conferintei organizate de Energy-Center.ro, cu tema : “Stocarea energiei – cea mai mare provocare a sistemului energetic in anii urmatori”. “La nivelul anului 2013 vorbeam despre investitii in energie regenerabila de circa 30.000 de MW fara sa incercam sa analizam ce impact vor avea aceste investitii asupra sistemului energetic. Am coborat apoi stacheta la 10.000 de MW si am ajuns la peste 5.000 de MW instalati. In momentul de fata vorbim despre alti 7.000 de MW, fara a ne pune intrebarea: noi cat putem gazdui in mod real?”, a spus Valeriu Binig.
“Avem in prezent 1.000 de MW reglaj tertiar rapid, dar ne-am propus sa scoatem din productie capacitati de generare pe carbune. Cum realizam echilibrul sistemului, daca nu facem investitii rapide? Provocarea viitorului va consta in flexibilitatea sistemului, or la acest lucru trebuie sa ne gandim inca din momentul de fata. Este evident ca Romania este condamnata la descentralizare”, a punctat directorul Enel Romania, care a mai adaugat ca “aparitia multor producatori de energie pentru propriul consum va duce la o descentralizare accelerata a sectorului energetic local, dar acest fenomen trebuie insotit de investitii in solutii de stocare sau alte mecanisme de echilibrare pentru a nu fi afectata siguranta sistemului. Pe termen scurt insa, problema energiei scumpe va persista, fiind rezultatul direct al lipsei cronice de investitii din sector din ultimii 30 de ani.
„Intr-adevar, vom plati scump aceasta lipsa de investitii si practic ce s-a intamplat in 2021 (cand energia a ajuns la un pret record) s-a intamplat si in ianuarie 2017 (un alt an cu preturi mari) si este consecinta acestei lipse cronice de investitii in sectorul de producere a energiei electrice.“
“In privinta capacitatii de stocare a bateriilor, pana la finalul trimestrului III al anului 2022 se vor semna contractele pentru dezvoltarea unei capacitati de stocare a bateriilor de minimum 240 MW, iar pana la finalul anului 2025 va fi data in functiune o capacitate de fabricare si asamblare a bateriilor de cel putin 2 GW pe an.
In contextul crizei din energie si conflictului de la granita, cu redirectionari ale marilor fluxuri de energie din regiune, Romania ar trebui sa-si revada strategia energetica. Sunt bine stiute dificultatile inregistrate in trecut cu privire la elaborarea unei strategii energetice nationale. In plus, este obligatorie revizuirea Planului National de Actiune Energie Schimbari Climatice in anul 2023. Asadar, actualizarea acestui document ar trebui gandita inca de pe acum, cu un accent deosebit pe ponderea energiilor regenerabile si a combustibililor fosili in producerea de energie electrica, in transporturi, in producerea de energie termica si de frig.
Din aceasta reevaluare si redirectionare a resurselor disponibile pot rezulta concluzii foarte importante si planuri de actiune in domenii precum electrificarea, “gazificarea” sau producerea si utilizarea hidrogenului. Iata cateva aspecte importante. In privinta consumului final de energie al gospodariilor romanesti, in special cele care vor renunta la “lemnul de foc” sau care nu au la ora actuala o solutie energetica sustenabila, sunt de luat decizii majore ce vor influenta planurile strategice si bugetele de investitii din fonduri europene, din surse publice si private. Numeroase voci afirma ca tranzitia energetica este caracterizata de “Electrificare” (pe langa traditionalii 3D – Decarbonare, Des-centralizare, Digitalizare). Aceasta ar insemna transport electric, dar si incalzire si gatit folosind energia electrica in locul surselor locale utilizate pana acum. Consecinta ar fi necesitatea intaririi retelelor de distributie a energiei electrice pentru a face fata consumului suplimentar”, a conchis Valeriu Binig.
ce spune dl. Binig este corect, cu o singura observatie: suntem condamnati la descentralizare, dar, asta e o “descentralizare necontrolata”(haotica) si in loc sa fie maxim benefica, va avea rezultate aleatoare, asa cum si va evolua.
Un punct de adaugire: decit sa inlocum “lemnul de foc (biomasa) DEJA folosita de ~40% din populatie, macar am incerca o politica de ” eficientizare” a utilizarii acestei resurse (mici retele de distributie agent termic, micro/mini cogenerari, cazane eficiente medii/mici pe biomasa, etc., etc.)