Putea manipula Petrom, prin centrala de la Brazi, pretul energiei electrice pe piata din Romania?

Iata o intrebare care necesita un raspuns imediat dupa declaratiile presedintelui Comisiei pentru Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, conform carora “un producator de energie si-a inchis o parte din capacitatea de generare pentru a crea o criza de electricitate in piata si pentru a creste pretul.” Chiar daca nu l-a nominalizat direct se subantelegea ca respectivul producator este centrala Petrom de la Brazi, lucru confirmat ulterior inclusiv de pozitia publica a OMV Petrom fata de respectivele afirmatii. Pana sa asteptam un raspuns de la autoritatile statului roman, cel mai probabil nici nu va fi unul, incercam noi sa analizam daca afirmatiile deputatului Iulian Iancu, devenit si presedinte al Comisiei de ancheta ce va analiza cum a evoluat pretul energiei electrice, au sau nu sustinere logica.

De unde s-a pornit

Centrala Petrom de la Brazi este cea mai moderna unitate de generare a energiei electrice din Romania, care functioneaza pe gaze. Randamentul acestei centrale nu este egalat de nici o alta unitate de productie din Romania, fapt ce ar justifica functionarea ei la capacitate maxima in orice perioada a anului. Cu atat mai mult, investitia OMV Petrom la Brazi (in valoare de peste 500 de milioane de euro) avea toate argumentele necesare pentru a functiona la intreaga putere, in conditiile in care inca inainte de punerea in functiune guvernul Ponta a emis o Hotarare de guvern prin care Centrala de la Brazi putea arde gaze exclusiv din productia interna (livrate de catre Petrom, evident), fara a mai fi necesar un cos de gaze, cum aveau toti consumatorii din Romania de la vremea respectiva. Si merita mentionat ca gazele din import erau de cel putin doua ori mai scumpe decat gazele din productia interna, iar piata era inca sub controlul ANRE, din punct de vedere al preturilor.

Putem face o oarecare similitudine cu situatia combinatelor chimice, care cam tot in perioada respectiva beneficiau de gazele din productia interna la un pret absolut preferential. Dar sa nu dezgropam mortii. OMV Petrom si-a mai valorificat productia de gaze, independent de cosul de consum, si in cazul combinatului Doljchim, pe care ulterior l-a inchis. Evident, nu se va intampla acelasi lucru si cu centrala electrica de la Brazi, dar istoria isi are si ea invatamintele ei.Sa ne intoarcem la prezent.

Centrala de la Brazi are o capacitate instala de 800 MW si este, fara discutie, o bijuterie a energeticii romanesti. Paradoxal, in ciuda facilitatilor de care a beneficiat, inclusiv utilizarea gazelor din productia interna, au fost putine momentele in care aceasta unitate a functionat la capacitate maxima. Si nu pentru ca nu ar fi vrut cei de la Petrom, ci pentru ca Dispecerul Energetic National a introdus-o in ordinea de merit in urma altor unitati similare. Pe de alta parte, dupa darea in functiune, consumul de energie electrica al Romaniei a cunoscut un regres considerabil si multe unitati de productie au trecut pe pierdere. Lucrurile s-au schimbat de abia din luna ianuarie a acestui an, cand, dintr-un joc al pietei (nu vorbim de manipulare) producatorii au trecut din pozitia de perdanti in cea de castigatori. S-a inversat trendul in cazul furnizorilor de energie electrica, majoritatea acestora fiind companii private.

Unde s-a ajuns

Asadar, producatorii, majoritari de stat, au castigat din ianuarie incoace, furnizorii au pierdut. Urmeaza consumatorii la tocat, dar asta este alta poveste. Drept raspuns la acuzatiile deputatului Iulian Iancu, OMV Petrom afirma ca “nu numai ca nu a beneficiat de preturile ridicate din ianuarie 2017, ci dimpotriva, a fost afectata negativ”, in conditiile in care, “din cauza unor defectiuni tehnice” despre care autoritatile romane au fost informate “Centrala de la Brazi functiona la 50% din capacitate inca din octombrie 2016, cu trei luni inainte de varful de preturi ale electricitatii, inregistrat in ianuarie 2017”.

In plus, OMV Petrom sustine ca “a inregistrat pierderi ca urmare a cresterii preturilor la electricitate” deoarece “avea in derulare contracte la termen pentru electricitatea ce urma a fi produsa de Centrala de la Brazi”. “Din cauza indisponibilitatii a jumatate din capacitate, compania a fost nevoita sa achizitioneze cantitatile respective de pe piata, la preturi mai mari, pentru a isi onora obligatiile contractuale”, explica Petrom, care adauga ca “alte 15 unitati de productie din Romania au fost indisponibile pe intreaga durata a lunii ianuarie 2017” iar aceasta centrala de la Brazi “reprezenta aproximativ 14% din capacitatile  indisponibile”.

Cateva nelamuriri

Pe cine sa crezi in aceste conditii, mai ales ca nu avem la dispozitie datele necesare pentru a analiza cat a produs in realitate Centrala de la Brazi in toata aceasta perioada si cu cat a vandut energia electrica. O logica elementara ne duce insa inspre niste probleme cheie, pe care nici unul dintre cei ce se acuza sau se scuza nu le aduc in discutie. Incercam s-o facem noi:

– Centrala de la Brazi are o putere instalata de 800 MW, putin peste puterea unui reactor nuclear si cam cat trei grupuri energetice de la Complexul Energetic Oltenia. Daca ne raportam la puterea instalata am putea spune ca Centrala de la Brazi ar conta intr-o anumita masura in Sistemul Energetic National (SEN), dar nu intr-o masura determinanta;

– daca luam in considerare insa ca raportat la puterea instalata, Centrala a functionat multa vreme la jumatate din capacitate sau chiar mai putin (din varii motive), putem conchide ca influenta ei in SEN, cu atat mai putin in ceea ce priveste pretul energiei electrice, nu are o componenta covarsitoare;

– prin comparatie, Hidroelectrica, care are cel mai mic pret de productie in randul producatorilor clasici, a pompat in sistem aproape constant circa 25-30% din necesarul de consum, dar pretule energiei nu a scazut in nici un fel;

– pe fondul unui pret scazut al gazelor naturale si in conditiile in care proprietarul Centralei de la Brazi (OMV Petrom) asigura aproape jumatate din productia de gaze din Romania, pare de neimaginat ca aceasta centrala sa stea inchisa mai ales in conditiile in care energia electrica se vindea bine si la export, dar si pe piata interna;

– este arhicunoscut faptul ca, cu exceptia lunilor de iarna, producatorii interni de gaze (Romgaz si Petrom) nu prea au cum sa-si vanda marfa integral. De ce nu ar fi utilizat astfel (Petrom) gazele extrase pentru a le valorifica in productia de energie electrica, care aduce plusvaloare fata de vanzarea lor efectiva?

– prin comparatie, Centrala Romgaz de la Iernut, care este departe de a avea performantele Centralei Petrom, a functionat la capacitate maxima in toata aceasta perioada.

Mai sunt si alte argumente logice pe care nu le punem acuma in discutie. Cert este ca, teoretic, nu se justifica o reducere de productie la Centrala de la Brazi doar de dragul cresterii pretului energiei electrice.

Si, de aici inainte putem trece la alte banuieli. Repetam, banuieli nu certitudini. Daca este asa cum a zis domnul Iulian Iancu, adica reducerea productiei Centralei de la Brazi nu s-a datorat unor probleme tehnice, atunci de ce nu am banui ca reducerea capacitatii de productie a fost negociata in favoarea altor producatori cu buna stiinta a autoritatilor. Va lasam sa castigati si voi un ban, dar apoi ne asigurati alte cerinte in businessul nostru de baza, puteau negocia cei de la Petrom (deocamdata este o simpla banuiala). Si daca ne uitam la proiectul de lege privind redeventele pentru urmatorii ani, mai ca am fi tentati sa credem in aceasta varianta. Sa nu ne grabim insa, caci vine iarna, iar Centrala de la Brazi va trebui sa functioneze la capacitate maxima pentru a asigura consumul de energie electrica al Romaniei. Indiferent de pret? Vom reveni.