Sistemul energetic romanesc este la limita supravietuirii. Fara investitii urgente riscam in orice moment blackout-ul.

In urma cu un an,  Franck Neel, Membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Downstream Gas si Presedintele Federatiei Patronale Petrol si Gaze, declara ca „Romania a fost foarte aproape de black-out de doua ori in acest an, o data la inceputul anului, in iarna, şi a doua oara zilele trecute, cand au fost oprite atat Unitatea 1 de la Cernavoda, cat si centrala de la Brazi”. Secretarul de stat in Ministerul Energiei, Doru Visan, a negat afirmatia lui Neel, dar a lasat sa se inteleaga ca fara investitii urgente amenintarea poate fi reala. Chestiunea cu investitiile in sistemul energetic romanesc este un subiect atat de perimat incat ne vine greu sa mai vorbim despre el. Toate strategiile energetice ale Romaniei (7 sau 8 la numar) dadeau ca nivel al neceasarului de investitii in sistem  cifra de 30 de miliarde de euro, pe o perioada de vreo 15-20 de ani. Acuma depinde la ce perioada ne raportam, caci daca investitiile ar fi inceput in urma cu macar 20 de ani in urma poate ca cifra era reala. Cum acest lucru nu s-a intamplat, iar intre timp infrastructura a continuat sa se erodeze, este evident ca valoarea vehiculata mai sus ar fi cu totul alta.

In momentul de fata investitiile in sistemul energetic nu mai sunt un moft, altfel spus ele nu tin de mentinerea sau cresterea performantei infrastructurii, ci de supravietuirea ei. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei aproba anual pentru companiile de transport si distributie de energie electrica si gaze naturale (care sunt considerate activitati de monopol) tarife conditionate de obligativitatea de a investi in respectivele retele. Actuala conducere a ANRE chiar si-a stabilit un obiectiv principal din a incuraja, sustine etc. investitiile in distributie si transport. In consecinta, angajamentele companiilor au fost strict legate de deciziile ANRE.

Intre timp a aparut insa OG 114 si companiile si-au restructurat planurile de investitii in sensul de a mai “strange cureaua”. Ulterior, dupa disparitia OUG 114, guvernul Orban a anuntat ca pentru companiile din energie investitiilel sunt prioritare. Problema este ca preturile la energie electrica si gaze naturale au scazut, iar veniturile companiilor din domeniu au urmat acelasi curs. Nici o problema insa, angajamentele sunt la ordinea zilei. Momentul dificil este acela in care se va ajunge la congestii, tocmai pentru ca investitiile nu au fost facute la timp. In fine, nu intram in alte amanunte. Exact ca in cazul infrastructurii rutiere sau feroviare si in cazul infrastructurii electrice si de gaze trebuie sa se intample ceva. ANRE ne comunica ca in urmatorii ani, intr-adevar, se va intampla ceva, dupa cum urmeaza. Ca o paranteze, pana atunci lasati-ne sa fim sceptici.

Valoarea totala a investitiilor programate a fi realizate de toti operatorii de retea din sectorul energiei electrice si al gazelor naturale in cursul celei de-a patra perioade de reglementare, care acopera perioada 2019-2023 cu exceptia transportului de energie electrica, care acopera perioada 2020-2024, este de circa 17 miliarde lei, din care cca. 6 miliarde de lei in retelele de transport, cca 10 miliarde de lei in retelele de distributie si cca. 1 miliard de lei in sistemele de inmagazinare a gazelor naturale, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Enegiei (ANRE).

Operatorii din sectorul energiei electrice au transmis planurile de investitii pentru perioada a patra de reglementare cu o durata de cinci ani, in valoare totala de cca. 9 miliarde lei, din care din fonduri proprii ale operatorilor de transport şi de distributie de cca. 7,2 miliarde lei. Diferenta intre cele doua valori o reprezinta contributii de la terte parti (solicitanti de racordare, autoritati locale pentru extinderi, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana), conform ANRE.

Din analiza acestor planuri, se constata ca volumul investitiilor pentru retelele electrice de transport, asumat de operatorul de transport şi de sistem C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. pentru perioada a patra de reglementare este de cca 1,2 miliarde lei, potrivit ANRE, din care:

– proiecte interne (obiective noi/retehnologizari/modernizari/etc) – 0,89 miliarde lei

– proiecte de interes comun (PCI) şi de interconexiune – 0,34 miliarde lei.

ANRE transmite: “Apreciem ca acest plan nu tine seama de noile obligatii stabilite de pachetul energie curata, aprobat de Uniunea Europeana in acest an (Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului privind piata interna de energie electrica), in special in ceea ce priveşte indeplinirea tintelor cu privire la utilizarea capacitatilor de interconexiune. Ca titlu de exemplu, mentionam ca operatorul a identificat  un grad ridicat de incertitudine privind realizarea a doua proiecte de interes comun (o parte a PCI 3.8.4 – LEA 400kV Cernavoda – Stâlpu, cu un circuit intrare/iesire in statia Gura Ialomitei şi PCI 3.8.5 – LEA Smârdan-Gutinaş), pe care nu le-a inclus in planurile de investitii aferente perioadei 2020-2024”.

In ceea ce priveste investitiile in sistemele de gaze naturale, pentru perioada a patra de reglementare, care acopera perioada 2019-2023, operatorii au transmis planuri in valoare totala de cca. 8,1 miliarde lei, din care fonduri proprii ale operatorilor de cca. 7,7 miliarde lei, potrivit ANRE. Diferenta intre cele doua valori, o reprezinta contributii de la terte parti (solicitanti de racordare, autoritati locale pentru extinderi, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana). Aceste contributii ar putea sa creasca având in vedere programul national de extindere a sistemelor de gaze naturale aflat inca in faza de proiect, fondurile fiind asigurate de unitatile administrativ teritoriale individual sau asociate in cadrul Asociatiilor de Dezvoltare Intracomunitara, care pot participa la cofinantarea extinderilor sistemelor de gaze pe teritoriul localitatilor care le apartin cu fonduri din bugetele locale si bugetul central, in conditiile legii, conform Autoritatii.

In ceea ce priveste investitiile in sistemele de inmagazinare a gazelor naturale, planurile de investitii ale celor doi operatori de inmagazinare a gazelor naturale in perioada 2019-2023 au ca scop majorarea capacitatii de inmagazinare de la 3170 milioane m³/ciclu la 4700 milioane m³/ciclu, insuficient totuşi, având in vedere evaluarile speciliştilor, care apreciaza necesara o capacitate de inmagazinare de cca. 6000 milioane m³/ciclu, pentru cresterea independentei energetice a României, in scopul asigurarii securitatii energetice prin creşterea flexibilitatii utilizarii capacitatilor de inmagazinare. Pentru indeplinirea acestui deziderat, ANRE considera ca se impun modificari legislative care sa permita atragerea altor surse de finantare decât cele ale operatorilor de inmagazinare.