Conferința „Instrumentele Consiliului Mondial al Energiei pentru evaluarea tranziției în energie” :România în context european“
Organizată de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial (CNR-CME) în ziua de 16 februarie 2021, în format online, Conferința a analizat setul de cinci instrumente/studii elaborate de Consiliul Mondial al Energiei (CME), și anume: „World Energy Scenarios”, „World Energy Issue Monitor”, „World Energy Trilemma Index”, „Dynamic Resilience Framework” și „Innovation Insights Briefs.
La realizarea acestor instrumente/studii au participat firmele de consultanță de prestigiu, partenere ale CME, dintre care amintim: Accenture, Marsh, PwC, Swiss Re, Oliver Wyman, iar studiile au fost elaborate pe baza unei metodologii întocmite de Grupurile de Lucru ale CME și aprobate de Comitetul de Studii CME, organisme în care CNR-CME are reprezentanți de valoare.
CNR-CME continuă tradiția de a promova periodic studiile care identifică tendințele la nivel global, regional și național, obiectivul conferinței fiind acela de a informa comunitatea energeticienilor din România asupra rezultatelor privitoare la situația anului 2020 și a previziunilor pe termen mediu.
Cele trei scenarii alternative în „Marea Tranziție Energetică”, inițiate de CME în 2016, cu orizont de timp 2060, au fost denumite metaforic și sugestiv: „Modern Jazz”, „Unfinished Symphony” și „Hard Rock” și au rolul de a a explora rolul inovației în tranziția energetică.
Ca răspuns la pandemia de Covid-19, CME a dezvoltat un set de scenarii post-criză pe termen mediu, până în 2025, denumite, la fel de sugestiv: „Pause”, „Rewind”, „Re-Record” și „Fast-Forward”. Dacă scenariile pe termen lung pot asigura un context mai larg pentru răspunsul la Covid-19, scenariile post-criză sanitară reprezintă un set de instrumente flexibile care să poată pregăti un viitor nepredictibil și să creioneze o agendă post-criză.
Toate aceste scenarii, analizate pe larg în cadrul Conferinței organizate de CNR-CME, sunt menite să identifice modul în care omenirea ar putea ieși din criză ca o societate mai puternică și cum ar putea progresa cu succes în tranziția energetică. Scenariile oferă un cadru strategic care permite gândirea de ansamblu și luarea de decizii în condiții de mare incertitudine. Sunt concepute ca un set de explorare pentru previzionarea a ceea ce s-ar putea întâmpla, nu a ceea ce ar trebui să se întâmple sau a ceea ce ne dorim să se întâmple.
Dintre aspectele mai importante reliefate în cadrul conferinței se notează:
-Triunghiul Indexului Trilema Energiei este reprezentat de Securitatea Energiei, Accesibilitatea Energiei, Sustenabilitatea Energiei, elemente amplu dezbătute de către vorbitori și participanți;
– În context regional, România se află pe locul 25 în valoarea indexului și deține locul 3 pe componenta de securitate energetică, o poziție foarte bună, pe care este în pericol de a o pierde, daca nu se realizează investițiile necesare la sursele de generare a energiei electrice convenționale;
– Din punct de vedere al rezilienței, adică acea capacitate a unei structuri de a răspunde, absorbi şi recupera rapid funcţionalitatea iniţială în urma unui eveniment extrem, ar trebui luată în considerare reziliența locală și la nivel de sistem;
– Acțiunile prioritare ale României vizează digitalizarea sistemelor, sursele regenerabile de energie, energia nucleară, eficiența energetică, managementul schimbărilor climatice;
– Marea tranziție energetică va fi parcursă prioritar cu tehnologia bazată pe hidrogen, ca accelerator al scăderii emisiilor de carbon, dezvoltarea mai amplă a tuturor tehnologiilor de stocare și accelerarea digitalizării;
– Au avut loc consultări privind Strategia Națională de Cercetare Inovare și Specializare și au fost propuse 4 mari domenii de acțiuni directe: digitalizarea în energie, tehnologii de stocare a energiei, tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute, mobilitatea electrică;
– S-a constatat că viteza de invoare a depășit viteza de învățare in cazul unor tehnologii de ultimă oră;
– CNR-CME poate contribui la creșterea calității instrumentelor/studiilor CME prin implicare directă în Grupurile de Lucru și Comitetele CME și prin diseminarea și promovarea acestora în rândul membrilor Asociației și al experților energeticieni din România;
– Consiliul Mondial al Energiei dezvoltă scenarii de aproape două decenii, pentru a susține un dialog strategic global și de calitate cu privire la viitorul sistemelor energetice.