Cum era de așteptat, organizațiile de mediu nu sunt de acord cu noua strategie energetică a României?

WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), Declic, Bankwatch și 2Celsius au trimis Ministerului Energiei o serie de observații și recomandări privind organizarea procesului de consultare publică, precum și măsurile, acțiunile și impactul de mediu al investițiilor propuse în Strategia energetică a României 2025-2035. Strategia a fost publicată pe site-ul Ministerului Energiei pe 14 mai 2024, iar procesul de consultare publică s-a încheiat pe 13 iulie 2024.

Organizațiile au atras atenția că România își bazează în continuare planurile de tranziție pe creșterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, rețele de distribuție a gazului fosil, dar și noi capacități de exploatare, în speță Neptun Deep, care vor conduce la creșterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum și a dependenței României de gaze fosile. Organizațiile propun astfel reducerea capacității planificate bazată pe gaze fosile și mai multă ambiție în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiții în eficiență energetică.

Strategia propune o țintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030. Organizațiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce privește noua țintă de energie regenerabilă de cel puțin 41% până în 2030. Acestea consideră că România are în continuare multe oportunități de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar și în producția de electricitate, dacă se va renunța la o parte din capacitatea planificată pe gaz și se va pune mai mult accent pe modernizarea rețelelor și stocare.

În acest sens, organizațiile au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă și colaborarea interinstituțională. În paralel, au subliniat nevoia de a renunța la investiții hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia amintește că România și-a atins și depășit limita de sustenabilitate. ONG-urile susțin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor și stocării prin pompaj, în locații cu impact redus.

Deși strategia integrează stocarea, digitalizarea rețelelor și implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste inițiative nu propune ținte concrete sau măsuri legislative necesare – un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente. În contextul tranziției energetice, este necesară o guvernanță diferită a energiei și desemnarea unei autorități competente, precum și adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice și climatice.

Organizațiile de mediu au solicitat clarificări și măsuri specifice și cu privire la domeniul de încălzire și răcire, inclusiv privind rolul resurselor regenerabile și ponderii gazului fosil în viitor. Printre recomandări se numără diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură și energie solară și adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate și reducerea rolului biomasei solide, alături de scheme financiare pentru comunitățile vulnerabile dependente de lemnul de foc. Mai mult decât atât, a fost subliniată necesitatea integrării țintelor din Strategia de Renovare pe Termen Lung pentru eficientizarea energetică a clădirilor, care lipsește din conținutul documentului.

Deși se pune mai mult accent pe prosumatori, cu ținta de 2,5 GW instalați în 2030, strategia energetică nu propune ținte clare pentru crearea de comunități energetice și reducerea sărăciei energetice până în 2030. De aceea, printre recomandări se numără stabilirea unor indicatori concreți, dar și stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică și schimbarea surselor de căldură, pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Organizațiile de mediu au cerut autorităților ca subvențiile la energie să fie direcționate exclusiv către consumatorii vulnerabili și ca procesul să fie unul transparent, pentru a fi asigurat accesul echitabil la energie.

Organizațiile au mai semnalat faptul că strategia propusă de Guvern este lipsită de obiective concrete și măsurabile, ceea ce face dificilă evaluarea schimbării produse de acest document. Strategia menționează indicatori de măsurare, dar aceștia sunt generali și nu cuprind date de referință pentru comparație. De aceea, organizațiile au cerut clarificarea țintelor specifice, precum și instituționalizarea tranziției juste ca obiectiv distinct, esențial pentru procesul de decarbonizare, dar care momentan lipsește din strategie.