De ce am ajuns aici? Cat ni se datoreaza noua si cat se datoreaza influentelor externe nivelul la care a ajuns pretul la energie si gaze?

Cresterii pretului gazelor si energiei electrice, prognozata de Asociatia Energia Inteligenta inca de la inceputul anului, I se atribuie in momentul de fata diferite cauze, bineinteles toate externe: ”asa se intimpla in toata lumea”, ”rusii, americanii, ungurii, UE etc. sunt de vina”, oricine altcineva in afara de noi. Daca nu este intreaga lume vinovata de ce se intâmpla in România atunci este vinovata ”liberalizarea”, nu modul in care a fost pregatita aceasta in ultimii 10 ani, nu faptul ca am devenit net imporatori de energie (48% din energia României vine din import, cu atingerea unui procent de 73% in doar 10 ani daca continuam politica actuala), nu datorita politicilor energetice, nu datorita incompatibilitatii dualitatii administrator in societatile din energie – functionar public, nu datorita lipsei de profesionalism si viziune etc.

In urma cu 9 ani Guvernul României a agreat cu Banca Mondiala, FMI si Uniunea Europeana de liberalizare a pietei energiei (gaze naturale, energie electrica si energie termica), dar doar dupa parcurgerea unui proces care avea ca si scop:

• Pregatirea consumatorilor prin programe de diseminare (urmau sa fie pregatiti consumatorii, pentru piata libera prin cele 55 de programe nationale de diseminare a informatiilor specifice pietei libere, cuprinse in intelegerile internationale) – actiune nerealizata.
• Restructurarea institutiilor care urmau sa asigure functionalitatea pieteiei libere – ANPC, Consiliul Concurentei, ANRE – acestea urmau sa fie depolitizate, profesionalizate si eficientizate – actiune nerealizata.
• Infiintarea unei Entitati pentru Solutionarea Alternativa a Litigiilor, entitate care sa medieze conflictele comerciale dintre consumatori si furnizori, in conditiile in care nici una dintre entitatile existente nu are aceasta posibilitate in present– actiune nerealizata.
• Realizarea unei strategii de diminuare a saraciei energetice si protejarea a consumatorilor vulnerabili– actiune nerealizata.
• Dereglementarea pretului (cresterea treptata a pretului) – actiune realizata.

Astfel, se poate observa ca actiunea de liberalizare a pietei in ultimii 8 ani, s-a redus la o singura directie – cresterea pretului la energie, crestere de care a beneficiat in primul rând STATUL si anumiti furnizori – ”baieti destepti”.

Cei care au favorizat acest demers au fost anumiti functionari publici si demnitari, care au ocupat locuri in conducerile companiilor din energie, rasplatiti cu sume importante direct proportionale cu profiturile realizate de aceste companii si care au avut ca interes – cresterea pretului, care sa duca la cresterea profiturilor si respectiv la cresterea sumelor de bani pe care le puteau incasa. Aceasta cauza trebuie eliminata prin interzicerea practicii cumului de functii si administrator in societatile de stat.

Reducerea capacitatii de productie a energiei electrice (prin inchiderea unor capacitati) si gaze naturale (prin depletarea naturala a zacamintelor de gaze), coroborata cu  lipsa punerii in productie a noi capacitati, datorita unor politici energetice ineficiente, a adus România in situatia existentei unei discrepante intre cerere si oferta, care are perspectiva de a se adâncii in viitor. Aceasta cauza, care in viitor se va accentua mult, trebuie eliminata prin stimularea investitiilor puternice si rapide in capacitati de productie a energiei electrice, gaze naturale etc.

Acestor cauze sistemice s-au adaugat in ultimul an si alte cauze punctuale:

1. Cresterea importurilor de gaze urmare a cresterii consumului si a scaderii productiei in 2021 (declinul natural al zacamintelor a adus o scadere a productiei fata de anul trecut cu cca. 6%),
2. Introducerea masurii administrative de catre autortati – Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze in iarna 2020/2021 au fost de cca 10%).
3. Exporturile au detreminat cresterea importurilor in România. Daca exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la preturi mai ridicate (difenta intre pretul gazelor importate si cele exportate in anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumparat din import mai scump cu cca.12% fata de pretul cu care le am exportat).
4. GRP a determinat un fals deficit de gaze, producatorii fiind obligati sa nu vânda gaze pe termen lung, practic sa blocheze o tremie din gazele de pe termen lung.
5. Nepublicarea rapoartelor privind preturile medii in România de catre ANRE, a creat falsa opinie ca preturile unor produse marginale in piata sunt preturile medii in piata si a determinat ca unii furnizori sau consumatori sa accepte plata unor preturi mari pe gaze achizitionate, chiar daca pretul mediu al gazelor achizitionate in luna respective era mult mai mic. (Pretul mediu de achizitie al gazelor marfa in luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest pret nu a fost prezentat public si s-a vehiculat ca pretul de achizitie este cel cu care se tranzactionau gazele in luna august 2021 pe BRM si anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au inteles sa accepte contracte de achizitie de peste 220 lei/MWh)
6. Schimbarea politicii GAZPROM in materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii in ultimii 20 de ani era sa ofere gaze suplimentare si ieftine Europei, a determinat incepând cu luna mai 2021, o ingrijorare la nivelul multor tari europene si o goana dupa orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea cresterii pretului la gaze, inclusiv a gazelor achizitionate pe termen scurt care intrau in România.
7. Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor in România pe partea de vest, la granita cu Ungaria. Un punct insuficient ca si capacitate de import care sa asigure cantitatile de gaze pentru cererea din România, dar si un punct prin care gazele care ajung in România sunt la un pret mai ridicat decât se intâmpla in celelalte puncta. Acesta situatie, creaza o reala ingrijorare in alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica in rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil in pretul cu care se tranzactioneaza gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022.
8. Politici publice neadecvate, de crestere a cererii de gaze naturale in contextul lipsei effective a resursei de gaze, si de stimulare a importurilor.
9. Speculatii ale furnizorilor care au profitat de haosul existent in present pe piata impunând preturi mari si clause contractuale paguboase consumatorilor.

Iesirea din aceasta sitiatie presupune aboradrea diferentiata a eliminarii cauzelor, in regim de urgenta diminuarea facturilor pentru urmatoarele zile prin masuri specifice si imediat dupa trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat cresterea preturilor:

1. Masuri urgente de reducere a pretului energiei

*) nu s-a putut estima

Dupa aplicarea acestor metode si urmarirea modului in care piata va reactiona ar fi trebuit sa trecem la urmatorul nivel de protejare a consumatorilor: subventionarea temporara a consumatorilor – o modalitate care sa creeze reducerea impactului cresterii pretului asupra consumatorilor.

In situatia in care dupa aplicarea elementelor prezentate anterior, impactul preturilor continua sa se rasfrânga asupra consumatorilor se poate lua in considerare si plafonarea preturilor pentru o perioada scurtp de timp si printr-o metoda care sa-si atinga scopul efectiv (fara sa se transforme intr-un avantaj pentru furnizori si sa nu aiba nici un effect asupra comsumatorilor pe termen mediu, asa cum s-a intâmplat prin OUG 114, GRP) si fara sa aduca un impact semnificativ asupra investitiilor, respective sa creeze riscul unor evolutii defavorabile a pretului energiei pe termen lung.

2. Masuri sistemice pe termen lung de reducere a pretului energiei

• Pregatirea consumatorilor prin programe de diseminare pentru consumatori
• Restructurarea institutiilor care trebuie sa asigure functionalitatea pieteiei libere – ANPC, Consiliul Concurentei, ANRE – prin ample masuri de depolitizate, profesionalizate si eficientizate
• Infiintarea unei Entitati pentru Solutionarea Alternativa a Litigiilor, entitate care sa medieze conflictele comerciale dintre consumatori si furnizori, in conditiile in care nici una dintre entitatile existente nu are aceasta posibilitate in present
• Realizarea unei strategii de diminuare a saraciei energetice si protejarea a consumatorilor vulnerabili
• Strategii de construire in regim de urgenta a noi capacitati de productie energie electrica, energie termica, de dezvoltare a capacitatilor de productie gaze on si off shore
• Definirea unui nou model energetic in concordanta cu cerintele prezente si viitoare care sa asigure necesarul energetic românesc in urmatorii 50 de ani in concordanta cu constrângerile sociale, de mediu etc.

România trebuie sa accepte ca sistemul românesc energetic nu mai face fata cerintelor prezente si viitoare, este dependenta de sursele de import, si trebuie sa creioneze urgent strategii clare si realiste de Securitate Energetica si de definire a unui Nou Model Energetic National, in contextul evolutiilor viitoare.