Europa între independența față de Rusia și dependența de SUA

Toate războaiele s-au născut din nevoia de a controla resursele în momente de criză. Conflictul din Ucraina a determinat acțiuni care zeci de negocieri în anii de pace nu au avut nici un rezultat. ”Reîmpărțirea lumii” în sfere de influență a avut la bază criza energetică care se prefigurează de cel puțin 10 ani, potențiala criză alimentară, perspectiva unei crize de metale necesare în tehnologiile de vârf și a unei posibile crize de apă potabilă.

Dependența de Rusia a fost înlocuită de dependența de SUA sau dependența de sistemul de conducte, înlocuită de dependența de infrastructura de LNG. În prima jumătate a acestui an, SUA  au furnizat aproximativ 48% din importurile de GNL ale UE, comparativ cu 16% din Rusia.

Aceasta în ciuda diferenței mari între prețurile gazelor, în ziua de 14.11.2024 pe bursa din Olanda gazele se tranzacționau cu 46,224 euro/MWh (sursa TTF), GNL pe bursa din america se tranzacționau 9,47 euro/MWh (NYMEX), iar gazele vândute din Federația Rusă în trimestrul IV 2024 sunt la un nivel de cca. 37,27 euro/MWh (AEI).

Oxford Institute într-un raport de piață publicat la începutul lunii noiembrie, arată o creștere considerabilă a prețurilor gazelor în Europa și Asia de Nord-Est cu aproximativ 20% în ultimele luni ale anului 2024, în principal din cauza cererii în creștere din Asia și a creșterii limitate a ofertei. În timp ce cererea europeană a rămas relativ slabă, creșterea prețurilor este atribuită în primul rând cererii mai mari pentru importurile de GNL din Asia. Acest lucru este agravat de incertitudinea privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina din 2025. Contractele futures pe gaze europene pentru 2024 au crescut cu 15% din iulie.

Până la alegerea noului președinte în SUA, Comisia Europeană nu era îngrijorată de dependența tot mai mare de GNL din SUA, deoarece se afirma că nu există aceleași niveluri de riscuri politice ca și în cazul Rusiei, dar alții văd potențiale provocări în viitor. Deși dependența din ce în ce mai mare de gazul american creează un „risc de concentrare” pentru industrie, de curând oficiale ai UE afirmau că există o deschidere a UE, pentru a evita taxele lui Trump, de a cumpăra mai mult gaz american.

Câteva motive pentru care apetitul Europei pentru LNG american nu este bine văzut:

• Oferă Americii o influență geopolitică uriașă. Exportatorii de GNL au folosit războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru o „dominare economică americană”. Europa de Vest a importat mai mult GNL din SUA în anul 2023 decât de la ceilalți opt cei mai mari furnizori ai săi la un loc. Cu cât Europa se bazează mai mult pe SUA, cu atât Europa riscă să fie dependentă de un singur furnizor și, în cele din urmă, să fie la cheremul prețurilor pe care le stabilește.
• Riscă să umfle facturile la energie ale Europei. Întrucât cea mai mare parte a aprovizionării cu GNL din Europa are prețul pe piața la vedere volatilă, cumpărătorii de acolo sunt mai expuși la fluxul și refluxul aprovizionării globale decât cumpărătorii asiatici, care cumpără în general gazele naturale prin contracte pe termen lung legate de prețul petrolului. Transporturile de GNL pot fi redirecționate cu ușurință către cel mai mare ofertant, astfel încât o creștere mai mare decât cea așteptată a cererii chineze sau întreruperile nucleare în Japonia ar putea muta mai mult gaz american în Asia, schimbând Europa. Înseamnă că evenimentele aflate la 8.000 Km depărtare vor avea un impact asupra aprovizionării cu energie a UE. Când gazele naturale – odată expediate doar prin conducte – au început să traverseze lumea cu ”cisterne”, au transformat piața de gaze, cândva regională într-o piață globală. Aceasta implică un set complet nou de factori imprevizibili. Orice problemă la terminalele de GNL din SUA aflate la un ocean distanță, de la o supapă defectuoasă până la ceață densă, poate afecta proviziile. Iar întreruperile vor deveni mai frecvente pe măsură ce schimbările climatice vor agrava intensitatea furtunilor de-a lungul coastei SUA. În 2020, Cameron LNG din Hackberry, Louisiana, a fost închis timp de câteva săptămâni după un uragan dăunător; în 2022, o oprire de câteva luni a Freeport LNG din cauza unei explozii a dus la creșterea prețurilor la achizițiile de gaze din Europa.
• Aduce un impact puternic asupra climei. Deși gazul emite mai puțin dioxid de carbon decât cărbunele atunci când este ars, unii susțin că scurgerile de metan în lanțurile globale de aprovizionare cu GNL pot înrăutăți climatul.
• Riscă să întârzie implementarea soluțiilor energetice mai ecologice. Pe lângă achiziționarea mai multor GNL, UE în 2022 a subliniat și planuri ambițioase de a-și spori investițiile în surse regenerabile, de a dezvolta proiecte ecologice de hidrogen și biometan și de a consolida măsurile de economisire a mai multă energie, ca parte a renunțării planificate de la gazul rusesc. În realitate, aproape doi ani mai târziu, ceea ce iese în evidență este doar dependența crescută de GNL și, într-o oarecare măsură, menținerea cererii de gaze în contextul cererii crescute de energie. Proiectele de hidrogen rămân limitate, în timp ce impulsul surselor regenerabile se confruntă cu o lovitură din cauza problemelor din industria eoliană offshore. Măsurile actuale puse în aplicare de statele membre UE nu sunt suficiente pentru a reduce emisiile cu 55% până în 2030, iar disponibilitatea GNL din SUA nu va face nimic pentru a accelera această tranziție grea.

Europa a semnat câteva contracte pe termen mai lung pentru aprovizionarea cu GNL, inclusiv acorduri cu Qatarul, Mozambic, Nigeria, Azerbaidjan, înțelegând necesitatea de a diversifica aprovizionarea Europei și înțelegând că nici o dependență nu este bună. .

Cu toate acestea, există voci care afirmă că Europa rămâne mult prea dependentă de gazul american, companiile europene începând să simtă efectele tangibile. Industria chimică din Germania, de exemplu, care a generat aproximativ 230 de miliarde de euro (250 de miliarde de dolari) în vânzări în anul 2023, a fost înfundată într-o recesiune profundă, declanșată parțial de pierderea gazului rusesc ieftin, o materie primă cheie pentru îngrășăminte și sursă de energie pentru industria grea.

Reziliența și independența, două cuvinte învățate după ultimele două crize majore (Pandemia și Conflictul din Ucraina) sunt elementele care ar trebui să ne definească modul în care ne vom creiona strategiile viitoare, strategii care nu trebuie să înlocuiască o independență chiar și față de Rusia, cu o altă dependență față de oricare altă țară.

Cu stima,

Dumitru Chisalita

Presedinte AEI