Guvernul ne obliga sa mai subventionam pentru 5 ani dezastrul termoficarii

Anul viitor se implinesc 10 ani de cand guvernul Romaniei a demarat Programul de termoficare, menit sa salveze cel putin 40 de unitati de producere a caldurii si apei calde la nivel national. Ieri, guvernul Ponta a decis sa mai prelungeasca cu inca 5 ani acest Program, in care s-au risipit anual circa un miliard de lei, suportati exclusiv de catre consumatorii romani. Si mai grav este ca in timp ce sute de mii de familii s-au debransat de la sistemul centralizat, inclusiv acestea au suportat si vor mai suporta 5 ani, ineficienta centralelor termice, majoritatea aflandu-se in subordinea autoritatilor locale.

In urma cu circa o luna de zile, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, declara ca “Romania se afla sub Cod rosu in privinta alimentarii cu apa calda si caldura in sistem centralizat iar noua lege a energiei termice reprezinta cel mai sensibil subiect de pe agenda energetica a tarii. Suntem cu apa undeva foarte aproape, la varful nasului, si foarte, foarte aproape de a ne scufunda”. Concluzia, ca sa nu ne scufundam, guvernul a decis sa ne mai ia niste bani pentru intretinerea sistemului, care oricum nu are nici un viitor asa cum este conceput.

Codul rosu se prelungeste

In ultimii trei ani, consumul de energie termica a scazut cu 50% si, in prezent, mai sunt in functiune circa 44 de sisteme centralizate,, din 101 aflate in functiune in 1990, care alimentau peste 5 milioane de consumatori..”Pana in 2010 au fost investite 500 milioane euro pentru dezvoltarea sistemului (transport, distributie, modernizarea generarii) si 500 milioane euro ajutoare de caldura si subventii. In 2010 factura la incalzire era de 0,8 miliarde euro. An de an au crescut ajutorul, pierderile, pretul si a scazut consumul. In ultimii trei ani consumul a scazut cu 50%. Deci colaps! Cod rosu, dar cred ca rosu nu mai este e o culoare care sa se potriveasca situatiei grave in care ne aflam”, a precizat Iulian Iancu.

Asadar, la aceste investitii enorme, perioada de implementare a Programului guvernamental ”Termoficare 2006-2015 – caldura si confort” va fi prelungita pana in anul 2020, a decis Guvernul printr-o Hotarare aprobata in sedinsa de miercuri. Decizia a fost luata avand in vedere necesarul de investisii in infrastructura de producere, transport si distribusie a energiei termice. De asemenea, a fost luat in considerare faptul ca, din suma totala de 2,120 miliarde de lei, prevazuta inisial prin HG nr. 462/2006 pentru finansarea programului, s-au alocat, pana in prezent, aproximativ 420 de milioane de lei. Restul sumei, circa 1,7 miliarde de lei, va fi alocata pentru finansarea programului in perioada 2015-2020.

Ce spun normele europene

De peste doua decenii, sistemele de alimentare centralizata cu caldura (SACC) pe baza de cogenerare devin in Romania din ce in ce mai putine si mai mici. Consumatorii continua sa se deconecteze in timp ce producatorii si furnizorii acumuleaza noi pierderi si sunt incapabili de investitii pentru retehnologizare.

Desi consuma mai putin combustibil si produc mai putine noxe decat centralele individuale, si sunt in mare masura amortizate, unitatile de cogenerare existente sunt economic vulnerabile. Costurile lor fixe nu pot fi acoperite de incasarile din vanzari, deoarece functioneaza in acest regim numai jumatate din anul calendaristic. Ca monogeneratori de electricitate, in anotimpul calduros, au eficienta mediocra, mai ales la o productie limitata.

In concluzie, pentru a functiona, cogenerarea si SACC actuale trebuie sprijinite. Dar, sprijinul ar trebui sa se acorde cu respectarea normelor europene, numai firmelor care au investit in cogenerare de inalta eficienta si, totodata, consumatorilor de caldura pentru care factura nu este suportabila, ca serviciu de interes general (SIG).

Directiva 2004/8/CE admite schemele de ajutor pentru firme daca unitatile lor de cogenerare sunt calificate de inalta eficienta. De pilda, daca se ard gaze naturale, aceasta conditie este satisfacuta de catre unitatile de cogenerare in ciclu combinat gaze – abur. Regulile UE privind SIG acordat ca beneficiu social consumatorilor finali cer ca schema de ajutor (I) sa mentina interesul consumatorului pentru economisire, adica sa acopere cu precadere costuri fixe reflectate de un tarif binom, si (II) sa vizeze mai ales consumatorii saraci. Ponderea in facturi a costurilor fixe este de peste 80% la consumatorii vulnerabili si mai mica de 20% la consumatorii mari instariti, care consuma mai mult.

Ajutor de stat si subventii incrucisate

La noi insa, ANRE ofera aproape tuturor firmelor din domeniu un bonus de cogenerare reprezentand circa jumatate din costurile de productie. Pentru a oculta ajutorul de stat, reglementatorul a calificat peste 40 unitati drept cogenerare de inalta eficienta aplicand o procedura „simplificata” ce se raporteaza la unitati de referinta cu performante mediocre, si nu la formula recomandata de Directiva 2004/8/CE. Chiar daca echipamentul calificat este vechi, supradimensionat si trebuie inlocuit. Banii necesari bonusului pentru caldura sunt luati de la consumatorii de energie electrica de catre Transelectrica, care colecteaza o „contributie” dictata de ANRE si care-i dubleaza tariful de transport. Prin urmare,” bonusul” nu numai ca a devenit o subventie incrucisata ascunsa si de dimensiune apreciabila, dar pune sub semnul intrebarii pana si competitivitatea transportatorului roman de energie electrica in piata europeana. In plus, „bonusul” a fost instituit in locul unei reglementari care permitea unitatilor de cogenerare sa-si acopere o parte din costurile fixe, dar prin servicii de sistem utile, sub forma rezervei de capacitate pusa la dispozitia sistemului national de energie electrica.

De ani de zile, prin „bonusul” de cogenerare se cheltuieste 1 mld. Lei/an fara nici un rezultat pozitiv. Dimpotriva, criza SACC s-a adancit, calitatea serviciului si nivelul performantelor economice au continuat sa se degradeze, iar investitiile au ramas numai pe hartie. Nici nu-i de mirare. Potentialii investitori privati nu inteleg oportunitatea unor instalatii noi. Ei vad la noi un pret al gigacaloriei cu 25% mai mic decat media europeana, si aproape toate instalatiile declarate de inalta eficienta. Chiar daca, in realitate, acestea ar trebui inlocuite, la mijloc fiind doar un mecanism menit sa mascheze un puternic ajutor de stat si costuri duble fata de preturi.

In loc sa recunoasca impasul si sa revizuiasca o schema de sprijin evident proasta, autoritatile cauta pentru investitii alte miliarde de euro, din imprumuturi. Ca si cum n-ar fi suficienta experienta nefericita cu celebrul program „Termoficare 2006 – 2009″, care pur si simplu a irosit fonduri publice de peste 600 de milioane. lei si apoi cu programul 2009-2015, care ne-a mai costat un miliard de euro, continuam sa ne facem iluzii.

O idee buna, cogenerarea si alimentarea cu caldura din retea, risca sa fie compromisa in Romania de o proasta reglementare.