Hidroelectrica bate recordul la profit, carbunele tureaza motoarele la maxim, consumul a scazut si Romania importa energie

De cateva zile incoace Romania importa, la orele de varf de consum, energie electrica la o medie de circa 800 MW, in conditiile in care consumul este undeva la aproape 7000 MW iar productia la aproximativ 6000 MW. Cu precizarea ca vorbim de orele de varf de consum, faptul ca am trecut din pozitia de exportatori in cea de importatori ar putea ridica anumite semne de intrebare. O concluzie simpla ar fi aceea ca energia importata este mai ieftina decat cea produsa in Romania, motiv pentru care nu am avea comentarii in contextul unei piete cuplate de energie. Interesant este insa altceva. Daca ne raportam doar la ziua de ieri, constatam ca energia hidro, cea mai ieftina, depaseste nivelul de 36% din intreaga productie si este secondata de energia pe baza de carbune, care vine cu un procent de peste 31%, procent pe care l-a atins foarte rar chiar in perioada de iarna cand cererea era la peste 9000 de MW.

Sa presupunem ca oprirea controlata a Unitatii unu de la Cernavoda, pentru cateva zile, a lasat loc importului, mai ales ca si centrala Petrom de la Brazi a fost oprita la randul ei. In concluzie, cei peste 600 MW din productia nucleara au fost inlocuiti cu energie din import. Numai ca, incepand de ieri a fost oprita si Unitatea doi de la Cernavoda pentru 30 de zile (lucrarile de mentenanta anuale), ceea ce inseamna ca inca o luna de zile vom fi nevoiti sa stam in pozitia de importatori. Carbunele, care ar trebui sa profite de aceasta situatie, asa cum a facut-o in perioada de iarna, se pare ca nu mai are suflu si nu poate trece usor peste o productie de 2000 MW, ceea ce devine ingrijorator in situatia in care in scurt timp consumul va creste (pe fondul cresterii temperaturii de afara) iar perioada de revizii este necesara si in acest segment de generare. Regenerabilele, care in perioada de primavara au cresteri semnificative de productie, nu exceleaza cu nimic pe acest fond, productia lor fiind undeva la circa 700 MW. Asadar, in ecuatie ramane cu rol determinant Hidroelectrica, care are (teoretic) un potential de rezerva. Sa ne oprim putin la Hidroelectrica.

Directorul general al companiei declara zilele acestea ca Hidroelectrica a realizat in primele trei luni ale acestui an un profit de 482 milioane lei, la o cifra de afaceri de 1,2 miliarde lei si vanzari de peste 3,5 TWh energie electrica. Prin comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, productia Hidroelectrica a fost cu 20% mai mare, a lasat sa se inteleaga domnul Ovidiu Agliceru. Daca ne uitam insa la ceea ce s-a intamplat anul trecut exact in aceeasi perioada constatam ca Hidroelectrica a atins o cota de peste 50% din productia totala de energie electrica a Romaniei, un record absolut pentru companie in ultimii ani. In cifre absolute discutam despre un nivel de peste 2700 MW, in luna mai a anului trecut, fata de putin peste 2300 MW produsi ieri. Inseamna ca mai este loc. Si atunci de ce importam energie?

Se impune sa facem precizarea ca Hidroelectrica a mai avut productii apropiate de nivelul de 3000 de MW, dar in conditiile in care structura productiei era mult diferita fata de cea de acum. Oprirea reactorului unu de la Cernavoda, pentru lucrari de mentenanta programate, ar trebui sa faca loc in piata celorlalti producatori, indeosebi celor pe carbune si hidrocarburi. Anul trecut, Complexul Energetic Oltenia lucra in aceasta perioada la cota de avarie, producand undeva la putin peste 800 de MW. Anul acesta productia depaseste 2000 MW, aici fiind inclusa si productia CE Hunedoara. Si totusi importam energie electrica.