Mai putin de 5% din fondul de cladiri din Romania a fost reabilitat termic si eficientizat energetic, in ciuda faptului ca o astfel de lucrare ar duce, in medie, la economii de energie de peste 50%.

Renovarea energetica aprofundata a cladirilor poate conduce la reducerea consumului de energie cu cel putin 60%, conform datelor Comisiei Europene. Mai ales in contextul crizei energetice cu care ne confruntam, aceasta reprezinta cea mai eficienta metoda pentru diminuarea facturilor la utilitati. Preocuparea pentru o eficienta energetica ridicata a cladirii – care asigura nu doar un consum redus de energie si un impact mai mic asupra mediului, ci contribuie de asemenea la sanatatea si starea de bine a ocupantilor – va capata tot mai multa atentie in spatiul public.

Pentru industria de constructii, aceasta tendinta este deja vizibila in sectorul comercial si al spatiilor de birouri, unde numarul cladirilor certificate drept „verzi” sau sustenabile este in crestere de la an la an. In România, avem peste 10.000 de locuinte si peste 10 milioane de metri patrati de cladiri de birouri, centre comerciale, spatii industriale etc. certificate drept „verzi”.

„Daca ne raportam la municipiul Bucuresti, probabil ca aproximativ 35% din spatiile de birouri sunt toate cladiri verzi. Intr-un interval foarte scurt am reusit sa ne aliniem cumva la cerintele europene. Fata de alte state mult mai dezvoltate, am fost mai receptivi”, a declarat Andrei Botis, presedinte al Consiliului Român pentru Cladiri Verzi (RoGBC).

Desi s-a facut un progres enorm, piata constructiilor sustenabile este inca la inceput. „Pe partea de birouri si cladiri comerciale, piata este oarecum stabila: cine construieste, construieste verde. In schimb, pe partea de locuinte, este un gol imens inca”, a adaugat acesta. Standardul nZEB (cladire cu un consum de energie aproape zero – n.r.) devenit obligatoriu de la inceputul acestui an pentru orice tip de cladire noua, inclusiv locuinte, va regla lucrurile pe zona de constructii noi, care vor trebui sa se adapteze normelor obligatorii de sustenabilitate.

Daca pentru constructiile noi normele europene impun standarde de sustenabilitate tot mai ridicate, pentru parcul de cladiri existent, format in cea mai mare parte din cladiri vechi si ineficiente, renovarea aprofundata si durabila reprezinta solutia pentru a le aduce la standarde ridicate de eficienta energetica.

„Aproximativ 97% din fondul de cladiri al UE este considerat ineficient din punct de vedere energetic, iar 75% pâna la 85% din acesta va fi inca utilizat in 2050. Numai cladirile rezidentiale reprezinta aproximativ doua treimi din consumul final de energie in cladirile din Europa. Rata actuala de renovare a cladirilor existente in UE este de aproximativ 1%-2% din fondul de cladiri. Rata de renovare a cladirilor nerezidentiale este, de asemenea, mult mai mica decât cea necesara pentru indeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabila”, potrivit datelor publicat pe platforma MDPI.com (sursa, AICI).

Renovarile in România, superficiale si fara accent pe sanatatea ocupantilor

Daca analizam situatia din România, „in prezent, in sectorul rezidential mai putin de 5% din fondul de cladiri a fost reabilitat termic si eficientizat energetic, in ciuda faptului ca o astfel de lucrare ar duce, in medie, la economii de energie de peste 50%. România detine un fond construit imbatrânit, care necesita lucrari de renovare energetica si consolidare seismica, cu accent pe interventii care sa asigure atât cresterea performantei energetice, cât si stabilitatea structurala si functionala, din perspectiva unei abordari integrate care sa asigure tranzitia catre un parc imobiliar verde si rezilient, ce conserva valorile culturale si care sa conduca la obiectivele de reducere a consumului de energie” – arata Guvernul, in draftul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) publicat in acest an.

Guvernul mai arata ceva foarte important: calitatea slaba a renovarilor cladirilor efectuate pâna acum:

„Cu finantare si co-finantare redusa si cu initiativa de a renova cât mai multe cladiri posibil, auditurile energetice si proiectele tehnice au fost elaborate pentru a realiza, in cea mai mare parte, mai degraba niveluri minime de eficienta, decât pentru a sprijini sau a promova renovarile aprofundate. Ca urmare, baza de cunostinte privind renovarile aprofundate este in continuare foarte redusa”, conform datelor din PNRR, in varianta anterioara celei aprobate in luna septembrie de Comisia Europeana.

„Mare parte dintre proiectele de renovare a cladirilor nu au abordat corespunzator solutiile de ventilare a spatiilor, creând astfel probleme de climat interior in cladirile renovate, cu implicatii directe, pe termen mediu si lung, atât asupra confortului si sanatatii ocupantilor, cât si asupra comportarii in timp si a durabilitatii constructiilor respective, iar lipsa sistemelor de recuperare a caldurii a limitat performanta energetica dupa renovare”, mai arata Guvernul.

Rolul tehnologiei digitale in transformarea durabila a cladirilor

Asadar, dincolo de reducerea consumului de energie, renovarea ar trebui sa ia in calcul imbunatatirea unor indicatori precum calitatea aerului interior, lumina, zgomotul, confortul termic etc., fiecare dintre acestea fiind cunoscut pentru influenta asupra starii noastre de bine si a sanatatii noastre.

In plus, pentru a inscrie cladirile existente pe traseul sustenabilitatii, modernizarea ecologica a cladirilor ofera rezultate dovedite. Aici tehnologia joaca un rol esential. Iata câteva metode de modernizare a cladirii care va pot ghida drumul catre practici de constructie durabile, atunci când faceti o renovare:

1. Vizibilitate in timp real a consumului de energie. Tehnologiile digitale bazate pe internetul obiectelor (IoT) ofera informatii in timp real asupra consumului de energie atât la nivelul cladirii si echipamentelor, cât si privind comportamentul chiriasului.
2. Eficienta apei. Eficienta apei reprezinta un alt principiu fundamental pentru cladirile verzi.
3. Calitatea aerului interior (IAQ). „Potrivit Agentiei SUA pentru Protectia Mediului, oamenii isi petrec aproximativ 90% din timp in interior, respirând aer interior mai poluat decât aerul exterior. Orice practica „verde” care elimina poluarea din aerul interior va fi bine primita de toate partile interesate dintr-o cladire”, conform unei companii de tehnologie in domeniu (gasiti detalii AICI). Internetul obiectelor (IoT) a facut ca monitorizarea IAQ in timp real sa fie simpla si mai accesibila, furnizând date obiective pentru a se asigura ca sistemele HVAC din mediul construit ofera conditii sanatoase pentru ocupantii cladirii.

Strategii pentru cresterea performantei energetice si a sustenabilitatii cladirilor existente

In plus, iata alte câteva sfaturi pentru cresterea performantei energetice si a sustenabilitatii cladirilor existente prin renovare, oferite de The National Institute of Building Sciences din SUA:

Verificati performanta sistemelor de apa ale cladirii, intrucât sistemele cu scurgeri si ineficiente nu numai ca risipesc apa, ele folosesc si energie prin functionarea inutila a pompelor si a altor echipamente electrice.

Modernizarea sistemelor de incalzire si aer conditionat fara solutionarea problemelor legate de anvelopa cladirii va avea ca rezultat performante mai mici decât cele optime ale acestor sisteme.

Elaborati un plan de optimizare a reciclarii si refolosirii resturilor de la demolari si a deseurilor din constructii, pentru a reduce la minimum deseurile trimise la depozitele de deseuri.

Evaluati tiparele de ocupare a cladirii, apoi utilizati lumina zilei si senzori de iluminat in locatii adecvate. Incorporati iluminat eficient energetic in proiect, dupa cum este potrivit pentru sarcinile si functiile spatiilor.

Determinati daca ventilatia naturala si admisia de aer proaspat sunt alternative fezabile pentru a reduce sarcinile de incalzire si racire.

Investigati optiunile de energie regenerabila care pot compensa achizitionarea de energie pe baza de combustibili fosili.

Luati in considerare dispozitivele de umbrire solara pentru ferestre si usi, inclusiv cele care genereaza electricitate prin dispozitive fotovoltaice.

Inlocuiti ferestrele existente cu ferestre performante adecvate climatului si expunerii. Daca cladirea este amplasata intr-o zona cu zgomot ridicat, luati in calcul ferestrele care includ, de asemenea, reducerea adecvata a zgomotului exterior.

Determinati daca un acoperis rece sau un acoperis verde sunt modalitati rentabile de a reduce efectul insulelor de caldura si scurgerile apelor pluviale.

Profitati de ocazia oferita de renovarea cladirii pentru a incorpora practici de operare si intretinere sustenabile si a trece la produse si metode ecologice de curatare.

Planificati instalarea contoarelor pentru electricitate, gaz, apa si alte utilitati, daca nu este deja masurat consumul acestora. Contoarele inteligente sunt de preferat pentru a monitoriza consumul in timp real, pentru a controla cererea si pentru a creste responsabilitatea chiriasilor (controlul costurilor).

Nu in ultimul rând, pentru a va asigura ca o cladire recent renovata continua sa functioneze conform proiectarii, masurati in mod regulat performanta cladirii..

(sursa: Romania Eficienta)