Marius Șoflete, nZEB: presiunea pe piața construcțiilor eficiente energetic vine din partea politicilor europene și a cerințelor beneficiarilor de case
(advertorial)
Marius Șoflete este inginer constructor și Proiectant specializat de Case Pasive, Trainer și Certificator acreditat de Passive House Institute, creator de conținut educațional în construcții și co-organizator nZEB Expo

Cum influențează adoptarea standardelor nZEB strategia României de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon?
Adoptarea standardelor nZEB este, teoretic, unul dintre cele mai importante instrumente prin care România poate reduce emisiile de carbon generate de sectorul rezidențial și public. Clădirile sunt responsabile pentru peste 40% din consumul de energie la nivel european, iar eficientizarea lor are un impact direct și rapid.
Problema nu este adoptarea standardului în sine – acesta este deja obligatoriu prin legislație – ci modul în care este înțeles, aplicat și verificat în practică. Dacă este tratat ca o simplă bifă pe hârtie, fără o implementare reală a principiilor de eficiență energetică, riscăm să ratăm oportunitatea reală de transformare a fondului construit.
Care sunt principalele provocări tehnice și legislative în implementarea pe scară largă a clădirilor nZEB în România?
Nu avem probleme cu accesul la materiale și calitatea proiectanților, aici interesul este din ce în ce mai mare și avem din ce în ce mai multe generații de proiectanți și meșteri care fac lucrurile bine. Nici legislativ nu avem o problemă, pentru că legea și, implicit, metodologia de calcul sunt clare. Este nevoie de programe de training pentru personalul din administrațiile locale care emit autorizații și verifică calitatea lucrărilor, pentru îmbunătățirea considerabilă a calității fondului construit din România.
În ce măsură sunt disponibile și accesibile pentru beneficiari soluțiile tehnice necesare pentru atingerea standardului nZEB?
Soluțiile tehnice există deja în România, atât pentru construcții noi, cât și pentru renovări. Se pot găsi materiale performante, ferestre eficiente, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pompe de căldură, panouri fotovoltaice etc.
Problema este că informația nu ajunge la beneficiari într-un mod clar și structurat, iar de multe ori aceștia depind de meșteri sau proiectanți care nu sunt la curent cu cerințele nZEB. De șase ani de zile comunic activ către beneficiari, prin cele peste 650 de materiale educative publicat pe YouTube, dar și prin programe aplicate de know-how și nZEB Expo, principalul eveniment dedicat construcțiilor eficiente energetic din România.
Un beneficiar bine informat știe să își facă un buget real, știe ce să ceară proiectantului și știe să asiste și monitorizeze activitatea din șantier.
Cum contribuie evenimente precum nZEB Expo la educarea și informarea publicului și a profesioniștilor din domeniul construcțiilor despre eficiența energetică?
nZEB Expo este, în opinia mea, cel mai important catalizator pentru educația din acest domeniu – pentru că aduce la un loc toți actorii implicați, de la producători de materiale, la firme de execuție, autorități și publicul larg.
Este un eveniment unde nu doar se discută despre eficiență, ci se demonstrează practic: cum funcționează un panou radiant, ce înseamnă etanșeitate, cum alegi un pachet de termoizolație, ce face un sistem de ventilație performant.
Prin conferințe, ateliere live și interacțiune directă, publicul învață mai mult în 2–3 zile decât din sute de pagini de ghiduri. Iar pentru profesioniști, este locul ideal să înțeleagă unde se află și încotro merge industria.
Cum vedeți evoluția pieței construcțiilor eficiente energetic în România în următorii 5-10 ani, în contextul politicilor europene și al nevoii de sustenabilitate?
Piața va crește, fără îndoială. Presiunea vine din două direcții:
– politicile europene, care devin din ce în ce mai stricte,
– și cerințele beneficiarilor, care vor case mai confortabile, cu facturi mai mici și o calitate a aerului mai bună.
În următorii 5–10 ani, mă aștept să vedem o profesionalizare a pieței – mai mulți constructori și proiectanți specializați, mai multe șantiere verificate, și mai multă digitalizare.
Pe de altă parte, succesul va depinde de cât de bine putem reforma formarea profesională, sistemele de finanțare predictibilă și colaborarea între stat și mediul privat.
Ce rol pot juca autoritățile locale și centrale în accelerarea adoptării standardului nZEB – atât prin politici publice, cât și prin investiții strategice?
Autoritățile au un rol esențial. În primul rând, prin exemplul propriu – clădirile publice trebuie să fie primele care adoptă și respectă standardul nZEB. În al doilea rând, trebuie să asigure programe de sprijin clare și recurente, nu finanțări ocazionale care se deschid și se închid în câteva zile. Și, nu în ultimul rând, pot crea platforme de educare, pot sprijini școli profesionale în domeniul construcțiilor eficiente. O tranziție reușită nu se face doar cu constrângeri, ci cu motivație, exemple și sprijin concret.






















