Rezultatele modelarii cantitative nu sunt credibile, strategia energetica este pe o directie gresita

CATALIN DRAGOSTIN

In cele ce urmeaza, vom incerca sa argumentam tehnic, economic si stiintific titlul acestei interventii, supuse atentiei, atat publicului larg (populatiei), cat si, mai ales, celor cu putere de analiza si decizie intr-un domeniu care va afecta pe termen lung viata si bunastarea, economia si resursele noastre, ale Romaniei si, mai ales ale urmasilor nostri. Parafrazand un eminent expert in energie, “noi nu mostenim resursele actuale, ci mai degraba trebuie sa le imprumutam de la urmasii nostri!. Cu alte cuvinte, si comportamentul nostru actual ar trebui sa reflecte aceasta abordare sustenabila.

Pentru cei mai putin avizati, sistemele de modelare folosite in energie, inclusiv PRIMES, sunt corecte tehnic si functionale, testate practic, dar, ca in orice model, rezultatele produse, depind direct de ceea ce se introduce in model! Si mai ales, depind de ce rezultate vrem sa avem si la ce le vom folosi!

In acest context, analiza rezultatelor preliminare ale modelarii cantitative prezentate de ministerul Energiei ar trebui sa se realizeze prin intelegerea si interpretarea exacta a ce inseamna practic o strategie energetica. In mod sintetic, stiintific, definitia strategiei energetice este proiectia in viitor a unei balante energetice actuale.

Cu alte cuvinte, in modelare trebuie sa introducem, printre altele:

– cum vrem sa arate o anumita balanta energetica, intr-un orizont de timp (“internalizand” deci toate restrictiile si obligatiile asumate de Romania, dar si toate resursele disponibile)

– scenarii (minim / maxim / mediu) de consum de energie. Atentie! Prin energie nu se intelege numai energie electrica!

– cu ce costuri pentru consumatorul roman – “internalizand” costurile de mediu, resurse, investitii etc, sau, in termeni consacrati de “energy planning”: cum sa acoperim in modul cel mai economic cererea viitoare de energie (”how to cover the future energy demand in the most economic way”). Raspunsul la aceasta intrebare-obiectiv reprezinta esenta unei strategii si inglobeaza (sau ar trebui sa inglobeze) tot: resurse, investitii, eficienta, securitate, guvernanta, legislatie, politici etc.

Aceasta abordare principiala este cunoscuta in lumea planificatorilor din energie sub termenul de Planul Energetic de Cost minim, cu integrarea tuturor resurselor disponibile (Least Cost Integrated Resources Energy Planning).

Acestea fiind zise, in cele de mai jos, vom incerca sa demonstram punctual si concret, abordarea gresita si ignorarea unor elemente majore din energie / energetica, ceea ce conduce la lipsa de credibilitate a rezultatelor preliminare prezentate.

1. Se afirma ca strategia energetica a Romaniei pune in centru consumatorul

Aceasta asertiune este doar declarata politic, dar, nicaieri in analiza cantitativa preliminara nu se vede sau nu se vorbeste de aplicarea exact a acestui obiectiv. Pragmatic, acest obiectiv trebuie sa fie definit prin conceptul de “cost minim” (Least Cost), iar politica si strategia energetica trebuie sa puna in centrul exact aceasta – totul trebuie sa se subordoneze obiectivului de cost minim, in toate scenariile, care vor fi “filtrate” in principal exact prin acest criteriu. Doar asa se realizeaza atat competitivitatea economiei romanesti cat si reducerea / eliminarea saraciei energetice a populatiei, despre care tot vorbim, dar facem prea putin.

2. Se observa din prezentarea ministerului Energiei ca din balanta energetica viitoare a Romaniei, pe urmatorii 15-20 de ani, lipsesc cu desavarsire urmatoarele resurse, care nu au fost luate in considerare in mod explicit (sau poate nu au fost mentionate!?)
3. Eficienta Energetica (este considerat “al 6-lea combustibil”!) si, care ar trebui sa creasca cu minim 20%, in toate zonele, de la productie, la transport si distributie energie si, mai ales, la consumatori; b. Problema eficientizarii consumului (prezent) de energie (lemne de foc!) a circa 3,5 milioane de gospodarii din Romania, care reprezinta circa 60 de milioane de MWh/an! (Aceasta reprezinta potentialul a circa 4000 MWt pentru incalzire si circa 1400 MWe, adica doua grupuri nucleare!), daca privim problema din punct de vedere al cogenerarii distribuite pentru incalzire micro si medie. In Romania, incalzirea este problema, si nu electricitatea! c. Potentialul neexploatat / nevalorificat (si, care nu pare a fi luat in considerare in proiectul de strategie) al biomasei forestiere si agricole; d. Valorificarea a circa un milion de hectare de teren nefolosibil agricol (“parloaga”), care poate fi folosit pentru cultivarea plantelor energetice, dandu-i astfel o utilizare si un sens economic; e. Rezolvarea, in sens energetic, a problemei celor mai bine de 10 milioane de tone/an de deseuri menajere, pentru care Romania este deja in infringement; f. Alte resurse regenerabile, cu sens economic, care ar putea fi folosite fara scheme suport sau subventii; g. Valorificarea potentialului de cogenerare de inalta eficienta (obligatie EED-27) si recuperarii de energie industriala

Dorim sa subliniem ca pentru absolut toate punctele de mai sus au fost facute studii si analize, atat la nivel national, cat si la nivelul CE/UE, ale caror rezultate sunt deja disponibile si care ar trebui introduse ca “input” in modelul de simulare invocat – PRIMES.

Conceptual, abordarea modelarii ar fi trebuit sa fie integrata (a se vedea detalierea acestui concept in conditiile Romaniei, in Anexa 1 de mai jos).

ANEXA 1: Analiza – aplicarea sistemului integrat de energie

3. Ignorarea (voita sau din greseala, ceea ce e grav in ambele ipoteze) a celor de mai sus conduce inevitabil la niste concluzii lipsite de fundament, dintre care citam cateva:
4. “… calculele ministerului Energiei arata ca pretul energiei la consumatorul final va creste pana in 2030, pe fondul cresterii graduale, in special dupa anul 2020, a pretului combustibililor fosili…”

Exact din acest motiv nu trebuie neglijate eficienta energetica si regenerabilele care ar putea chiar sa scada impactul pretului energiei la consumator si nicidecum sa-l creasca!

1. “…investitiile in infrastructura de transport si distributie a energiei se vor reflecta in pretul la nivelul consumatorului…”

O astfel de concluzie “standard” insinueaza ca pretul va creste si, pentru a fi credibila, trebuie explicate mai detaliat, respectiv, cat din reducerea pierderilor mari existente in retele pot fi finantate prin eficienta, fara a fi necesara cresterea pretului la consumator. Cu alte cuvinte, cu cat va creste eficienta transportatorilor si distribuitorilor?

Daca vorbim de interconectarile de gaze pentru asa-zisa “integrare in piata europeana”, respectand principiul de “cost minim”, acestea nu ar trebui sa intereseze consumatorul roman, iar acesta nu ar trebui sa finanteze infrastructura de export! Aceste fonduri trebuie sa vina de la CE si nu din facturile consumatorilor romani. Sa nu uitam, analizam strategia de “cost minim” pentru consumatorul roman si nu pentru UE! Acesta vine ulterior, ca “extra-cost”.

1. “… La nivelul consumatorilor casnici, consumul de gaze naturale este asteptat sa creasca pana la o pondere de peste 42% in 2030 (fata de 30,5%, in 2015), in detrimentul biomasei (lemne de foc), a carei pondere ar urma sa se reduca la jumatate (de la 40,7% din total, in 2015, la 19,8%, in 2030) ….”

Ar fi interesant de inteles de ce apare in strategie o astfel de concluzie – inlocuirea combustibililor regenerabili cu gaze naturale -, care vine in contradictie cu decarbonizarea, eficienta energetica etc, marind astfel si mai mult dependenta de gaze naturale in loc sa cautam sa o scadem. Un exemplu foarte relevant este cel a Lituaniei.

1. “…Proiectiile ministerului Energiei indica un avans substantial al productiei de electricitate in urmatorii 15 ani, de la 61,06 MWh in 2015, la 72,77 MWh, in 2030…”

In lucrul cu modele de simulare a sistemelor de energie, productia de energie necesara este un parametru de intrare (!) si nu de iesire (!). Cu alte cuvinte, care este productia de energie electrica care trebuie sa acopere cererea din balanta! Probabil ca Ministerul a avut proiectii in care exista o dezvoltare industriala substantiala si o crestere de asemenea substantiala a consumului rezidential, in ciuda masurilor de eficienta energetica care trebuie luate (chiar daca nu au fost considerate in strategie) si care sa justifice realist cele afirmate.

In aceasta zona, de fapt, se afla unul din parametrii cruciali ai oricarei strategii: de cata energie va fi nevoie si cand. In conditiile Romaniei, chiar daca niciun Guvern prezent si viitor nu va putea sa indice un model de dezvoltare a Romaniei care sa dea o idee despre necesarul de energie, in mod realist, ar trebui sa urmarim o decuplare a cresterii PIB de cresterea consumului de energie. Altfel spus, putem avea dezvoltare sustenabila, cu consum si mai mic de energie. Chiar in conditiile in care consumul va creste, probabil ca avansul nu va fi mai mare de 1-2% pe an dupa 2018/2020.

1. “… Mix-ul energetic se va mentine echilibrat …”

Aici este un punct de vedere. Dupa parerea multor experti, acest mix nu este ceea ce trebuie Romaniei, si, in ultima instanta, nu duce la “costuri minime”. Trebuie sa valorificam cat mai mult din resursele expuse mai sus, iar mix-ul energetic (de fapt balanta) trebuie sa arate cu totul altfel, iar “dezechilibrarea” mixului “echilibrat” din prezent, in favoarea regenerabilelor, nu poate fi o optiune strategica gresita!

In esenta, de ce nu ar putea fi o optiune strategica urmatorul obiectiv: Romania verde pana in 2030? Ar fi un obiectiv relativ usor de atins, daca mobilizam resursele regenerabile, eficienta energetica, productia distribuita de caldura si electricitate, hidro, nuclear si pastram “strategic” lignitul la minimum necesar. De un astfel de obiectiv simplu si usor de inteles avem toti nevoie si nu de calcule sofisticate.

2. Inducerea ideilor “… Rol crescut pentru gazul natural …”, sau “… Romania trebuie sa inceapa imediat sa rezolve problema scaderii rezervelor de titei si gaze, intrucat proiectele petroliere necesita o perioada lunga de timp pentru a fi dezvoltate …” sau “… In mixul energiei electrice va creste rolul gazului natural …”, totul culminand cu o mare eroare strategica ce e pe cale sa se introduca in strategie si anume concluzia de neinteles ca: “… Ponderea regenerabilelor ar putea scadea …” are drept final apoteotic, “testul de stres” privind intrarea sau nu in productie a productiei de gaz din Marea Neagra. Aceasta problema este o falsa problema: adevaratul test de stres este valorificarea sau nu a potentialului de energie regenerabila de care dispune Romania, in special, la punctele 2. a-e de mai sus. Sunt multe state in UE care isi propun chiar sa renunte la combustibilii fosili intr-un anumit orizont de timp, pe cand noi ne propunem, dimpotriva, cresterea consumului de gaze!. In final, pentru a fi sustenabili, in fapt, ar trebui sa urmarim conservarea resurselor si nu consumarea lor, in detrimentul generatiilor viitoare.
3. Poate fi relevant si instructiv in contextul acestei analize de evaluat conditiile si motivatiile pentru care Norvegia finanteaza eficienta energetica si regenerabilele in Romania in cadrul Programului SEE 2015-2020, in care, se indica faptul ca “se acorda finantare grant pentru orice proiect care demonstreaza reducerea de emisii de CO2, pana la un pret al CO2 de 150 eur/tona”. De ce oare, intr-o proiectie strategica precum cea expusa mai sus – Romania verde pana in 2030 – nu am introduce taxa pe CO2, un instrument foarte eficace pentru eficienta energetica, decarbonizare si conservarea resurselor? Ar fi si o masura echitabila si nu aplicarea numai la sectorul Trasporturi, cum se discuta zilele acestea. Am putea sa taxam exploatarea resurselor fosile in scopul “descurajarii” exploatarii si conservarii lor pentru generatiile viitoare?
4. “La un cost in continuare ridicat al capitalului, ponderea SRE ar putea scadea in anul 2030 fata de 2015, in lipsa unei noi scheme de sprijin” mai arata concluziile preliminare ale modelarii cantitative, prezentate de ministerul Energiei

Aceasta concluzie este total nefondata dar, probabil valida in alte tari din UE. In Romania, in conditiile de astazi, proiectele de regenerabile sunt economice, nu au nevoie de “scheme suport”, cu conditia sa li se recunoasca meritele si valoarea economica adaugata corecta. Mai mult, din punct de vedere economic, niste resurse regenerabile locale combinate cu incurajarea industriei locale de a produce in Romania tehnologii si echipamente nu pot duce in nici un caz la optiuni neeconomice. E adevarat ca este nevoie de politici de incurajare a producatorilor locali si a capitalului local, in loc sa constatam ca vom avea in viitor “costuri ridicate ale capitalului”. Ce facem ca sa eliminam / reducem acest risc?

1. “… O alta necunoscuta are legatura cu sectorul carbunelui. Pe de o parte, deciziile care vor fi luate la nivel european cu privire la pretul certificatelor ETS vor pune o presiune in crestere pentru producatorii din acest sector …”

Tocmai ca este bine si vrem sa pastram carbunele ca resursa in mixul energetic. Exact de aceea, ca o compensare, trebuie sa promovam in plus regenerabilele, in detrimentul gazului, pentru a deveni “neutrali” din punct de vedere al CO2!

Concluzii

Analiza preliminara prezentata de catre ministerul Energiei si rezultatele acesteia nu sunt convingatoare, iar marile lipsuri din modul in care se aplica principiile de simulare si premisele de calcul in modelul PRIMES conduc direct la concluzii mai putin credibile (ca sa fim eleganti!). Se lasa impresia ca strategia energetica, de fapt, se refera numai la energia electrica;

Intr-adevar, Comisia Europeana se uita mai mult la electricitate, ca un “produs de piata”, care intereseaza statele membre (de aceea si binomul electricitate – gaz), iar caldura este vazuta drept “problema locala”. Sa nu uitam totusi ca discutam aici de strategia energetica a Romaniei, si nu a Comisiei Europene! Revin – caldura este marea problema din Romania, si nu electricitatea, asa ca prioritatile Romaniei nu trebuie sa fie neaparat identice cu ale UE, cu atat mai mult in aceasta problema larga a energiei.

Din acest punct de vedere, lipsa de credibilitate este poate cel mai rau lucru care se poate intampla unei strategii

BIOGRAFIE prefesionala Catalin Dragostin Director – SC Energy-Serv SRL Presedinte ESCOROM