România insistă la Bruxelles pentru a-și păstra centralele pe cărbune, în timp ce obeictivele de decarbonizare devin tot mai controversate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat în seara de miercuri, 17 septembrie, că poartă negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a-i convinge să amâne cu câteva luni termenul de închidere a centralelor pe cărbune din România, după ce România își dăduse acordul să închidă aceste centrale până la sfârșitul anului 2025.

Bogdan Ivan a afirmat, într-un mesaj transmis pe TikTok, că încearcă de două luni să aducă argumente oficialilor europeni pentru păstrarea centralelor alimentate cu cărbune, după ce, în urmă cu cinci ani, România și-a asumat să renunțe total la minele de cărbune și la centralele pe cărbune până la finalul anului 2025.

Condiția negociată atunci de reprezentanții români, adaugă ministrul Energiei, era ca țara noastră să primească fonduri europene importante pentru a deschide noi capacități de producție a energiei electrice.

”Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz, care ar trebui să înlocuiască centralele de cărbune, sunt în continuare pe hârtie. Din acest motiv, astăzi românii au aproape cel mai mare preț al energiei electrice din Europa. Cu patru luni înainte de a scoate din uz, teoretic, aceste capacități de producție a energiei electrice pe cărbune, am venit să găsesc o soluție prin care să împiedic acest lucru”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

El consideră că, dacă România va renunța la capacitățile de producție a energiei pe cărbune, atunci prețul energiei electrice va crește și mai mult

Între timp, țările UE au amânat o decizie privind obiectivele pentru 2040 de la reuniunea miniștrilor din această săptămână la summitul liderilor din octombrie, dar există și divergențe majore în legătură cu obiectivele pentru 2035, care trebuie stabilite înainte de COP30 din Brazilia, ce va avea loc în noiembrie.

Miniștrii mediului, care urmează să se întâlnească joi la Bruxelles, se ceartă pe tema țintelor naționale de emisii pentru 2035, care trebuie fixate la nivelul UE înaintea summitului climatic COP30 din Brazilia, potrivit unei note interne de informare consultate de Euronews.

O decizie controversată privind obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2040, pe care președinția daneză a UE intenționa inițial să o ia joi, a fost deja retrogradată la nivel de discuție, întrucât țările afirmă că au nevoie de mai mult timp pentru a analiza subiectul, potrivit oficialilor europeni.

Însă nota arată că statele membre se împart acum în două tabere – mai ambițioase și mai puțin ambițioase – în ceea ce privește decizia legată de țintele naționale pentru 2035, așa-numitele Contribuții Naționale Determinate (NDC), care vor fi discutate săptămâna viitoare la Adunarea Generală a ONU (UNGA), unde liderii mondiali vor evalua progresele în materie de climă înainte de COP30.

Țările UE „mai puțin ambițioase” doresc reduceri „mai aproape de 66% din emisiile de gaze cu efect de seră” și ca această țintă să urmeze o traiectorie liniară între 2030 și 2050, conform notei.

Cele considerate „mai ambițioase” preferă să existe o „declarație orientativă” înainte de UNGA, care începe pe 23 septembrie, cu o țintă clară și ambițioasă pentru 2035, „între 66% și 72,5%”, pornind de la obiectivul pentru 2030 și de la propunerea de reducere cu 90% pentru 2040.

Eforturile UE în cadrul Acordului de la Paris

Conform Acordului de la Paris, țările trebuie să își transmită sau să își actualizeze NDC-urile la fiecare cinci ani. NDC-ul UE trebuie actualizat pentru a include obiectivul pentru 2035 și pentru a reflecta țintele intermediare, cum ar fi cea pentru 2040, care urmează să fie prezentate la COP30, în noiembrie.

În timp ce NDC-ul UE este adoptat formal de statele membre, obiectivul climatic pentru 2040 va fi adoptat ca o modificare a Legii Climatice Europene, intrată în vigoare în 2021. Totuși, mai multe state doresc să adopte simultan ambele obiective, argumentând că acest lucru ar consolida capacitatea UE de a promova o ambiție mai mare la nivel global, la COP30.

„Este puțin probabil ca o decizie privind o poziție generală [a Consiliului] să poată fi luată doar la nivel de Coreper [reprezentanți permanenți ai statelor] după discuția din Consiliul European din octombrie; prin urmare, ar putea fi convocat un Consiliu extraordinar al mediului înainte de COP30 pentru a adopta una”, se mai precizează în notă.

În timp ce statele membre continuă să se certe pe tema eforturilor climatice ale UE pe scena globală, președinția daneză respinge varianta unei „misiuni goale” la UNGA și lucrează la două opțiuni pentru a reduce divergențele: prima, în care NDC-urile ar fi stabilite într-un interval inferior, și a doua, în care NDC-urile ar fi separate de obiectivul climatic pentru 2040.

„Căutăm îndrumare din partea statelor membre pentru o dezbatere de politici și nu pentru o poziție generală [a Consiliului]”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, adăugând că președinția UE încearcă să găsească o formulă care să păstreze totuși legătura dintre Legea Climei și NDC.

Danemarca, un susținător al legării obiectivelor pentru 2035 și 2040, a încercat să forțeze un vot săptămâna trecută la nivel ministerial, dar Germania și Italia s-au alăturat Franței în a împinge decizia către Consiliul European din octombrie, când se vor reuni șefii de stat. Mișcarea a fost susținută și de țări precum Austria, Cehia, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, România și Slovacia.

Însă țări precum Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia vor să discute subiectul cu liderii în octombrie, sperând să reexamineze ținta de 90% propusă de Comisia Europeană, potrivit documentului, în timp ce Franța, Germania și Italia doresc o discuție privind „condițiile de cadru” care să permită avansarea propunerii.