Tariful de monopol pe sistemele de transport gaze si energie nu a stimulat investitiile asa cum s-a promis

Companiile statului, care detin monopolul pe sistemul de transport al energiei electrice si gazelor naturale raporteaza, pe primele sase luni ale acestui ani pierderi semnificative, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. De vina ar fi reglementarile ANRE, care a redus tarifele de transport, dar si consumul scazut. Daca in cazul gazelor naturale asistam, intr-adevar, la o reducere a consumului, in cazul energiei electrice acesta a crescut, in primul semestru al acestui an, cu circa 10 procente. Cine ar fi anticipat acest lucru in urma cu cativa ani, cand se afirma ca nu mai este nevoie de nici o investitie in sistemul de generare, Romania avand deja un excedent de productie. Cu toate acestea, ca sa nu intelegem gresit, chiar daca profitul Transgaz si Transelectrica a scazut, nu se pune problema pierderilor, pentru ca tariful reglementat nu permite acest lucru. In schimb, daca in perioada de varf a profiturilor nu s-au facut investitiile necesare, cu atat mai dificil va fi sa se realizeze aceste investitii pe fondul unui profit redus.

Transelectrica a raportat un profit net la 6 luni de 142 milioane lei, in scadere cu circa 32,6% fata de cel inregistrat in semestrul I 2015, de 210 milioane lei, conform raportului trimis la BVB. Potrivit reprezentantilor companiei, rezultarele in scadere fata de anul precedent au fost determinate in principal de tarife de transport diminuate și reponderate intre cele doua componente aplicate la productia livrata in retea respectiv la consumul extras din retea, pe fondul unui consum intern de energie electrica in creștere usoara si a productiei reduse determinate de scaderea exporturilor de energie electrica.

Veniturile realizate in perioada ianuarie – iunie 2016 au inregistrat o scadere de 5,4% comparativ cu perioada similara a anului anterior (1.350 mil lei de la 1.426 mil lei in S1 2015), se precizeaza in raportul companiei.Veniturile din alocarea capacitaţii de interconexiune au inregistrat o scadere de 21,5% fata de valoarea realizata in semestrul I 2015, (40 mil lei in S1 2016 de la 50 mil lei in S1 2015). Incepand cu anul 2016, pe granitele cu Ungaria si Bulgaria a fost implementat principiul UIOSI, conform caruia participanţii care nu folosesc capacitatea castigata la licitatiile anuale si lunare sunt remunerati pentru capacitatea neutilizata prin mecanisme de piata.

Trecand peste aceste raportari seci, care pot fi interpretate in diferite forme, amintim ca Transelectrica si-a asumat, exact in urma cu un an niste investitii prioritare, din care unele ar trebui sa fie finalizate chiar in acest an. Sa ne referim doar la interconexiunile cu Republica Moldova. In luna august a anului trecut, guvernul Romaniei a semnat cu guvernul Moldovei o intelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectarii retelelor de gaze naturale si energie electrica dintre cele doua state. Termenele de realizare ale celor doua interconexiuni sunt 2016 si, respectiv, sfarsitul anului 2018. Pe langa acestea, partile au stabilit ca obiective strategice de importanta nationala atat proiectul gazoductului Ungheni – Chisinau, cat si interconexiunea electrica Isaccea – Vulcanesti – Chisinau si statia Back-to-Back aferenta.

In ceea ce priveste energia electrica, lucrarile complementare prioritare sunt interconexiunea Isaccea – Vulcanesti, respectiv linia electrica Vulcanesti – Chisinau si statia electrica Back-to-Back aferenta, proiectul RO – Ungheni – Straseni si statia electrica Back-to-Back aferenta, dar si proiectul Suceava – Balti.

Specialistii romani au aratat in repetate randuri ca in domeniul energiei electrice, din cauza unor strangulari locale (bottlenecks), cerintele de stabilitate ale sistemului impun reduceri de transfer in sectiuni interne ale retelei. Cu mare impact negativ asupra capacitatilor de interconexiune externa si de racord pentru generatoare electrice. Studiile au aratat ca acestea provin din absenta unor conexiuni de 400 kV pe directia Est – Vest (axa Suceava – Bistrita – Cluj – Tarnita – Oradea) si Nord – Sud (liniile Suceava – Gutinas, Gutinas – Lacu Sarat, Arad – Timisoara – Portile de Fier, etc.). Se presupune ca numai realizarea axei Est – Vest ar creste capacitatea de racord a parcurilor eoliene cu 1500 – 2000 MW.

Toate aceste proiecte, ca si liniile transfrontiera de 400 KV Suceava – Balti, Sacalaz – Novi Sad si interconexiunea in cablu submarin cu Turcia, asteapta de ani buni sa fie executate. Proiectele ar putea fi incadrate in unul din cele 12 coridoare si zone de energie ale infrastructurii trans-Europeane, pentru care UE ofera sprijin in finantare si autorizare.

Pe termen lung, ne putem astepta la concretizarea interconexiunii din jurul Marii Negre (Black Sea ring) si la tranzite semnificative de energie din Rusia si Ucraina catre Turcia si Grecia, sau catre Italia, Austria si Germania. Romania ar avea mult de castigat, reteaua nationala ar fi folosita la capacitate, securitatea alimentarii cu energie ar creste, iar pentru centralele electrice flexibile s-ar deschide o noua piata de servicii de sistem.

Pe de alta parte, prin actul normativ in discutie era actualizata componenta Grupului comun de lucru in domeniul energiei din cadrul Comisiei inter-guvernamentale Republica Moldova – Romania, prin includerea unor reprezentanti din partea cabinetelor prim-ministrilor din ambele state. A trecut un an de atunci si nu stim ce s-a realizat pana in momentul de fata. Poate ne spune Transelectrica, care in afara de a-si justifica reducerea profitului mai are de indeplinit si alte obligatii fata de actionari.