Un mix energetic competitiv nu poate exista decat in conditiile in care producatorii au niveluri de eficienta comparabile

Aceasta afirmatie apartine directorului general al Hidroelectrica, domnul Ovidiu Agliceru, la conferinta Energy-Center: “Lectiile iernii 2016/2017 : cat de vulnerabil este sistemul energetic romanesc si cum poate fi mentinut un mix energetic performant”. Cel putin din punct de vedere teoretic afirmatia domnului Agliceru este cat se poate de corecta, mai ales in conditiile in care Hidroelectrica a avut o contributie esentiala la trecerea iernii, dar a si realizat un profit de invidiat pentru orice alt competitor. Realitatea insa ne arata cu totul altceva, nivelurile de eficienta comparabile intre producatori fiind atat de diferentiate incat mixul energetic poate claca in orice moment la o noua solicitare a sistemului. Ideea creearii a doua companii energetice, care sa cuprinda toate tipurile de generare, a fost abandonata de mult vreme, cu toate ca un mix la nivelul companiilor actuale nu este imposibil de realizat. Cine isi asuma insa riscul sa reuneasca atat productia pe carbune, cat si productia hidro sau eoliana in cadrul aceleasi companii, in conditiile in care statul este atotputernic pe acest segment.

O parte din capcanele in care au cazut anumiti producatori de energie electrica in aceasta iarna ar fi putut fi evitate, daca managerii anticipau din vreme o crestere a consumului si isi asigurau portofoliul inclusiv cu alte surse de energie decat cea proprie. In acelasi timp, furnizorii de energie electrica ce au fost deja sanctionati de catre ANRE, dar si cei aflati intr-o situatie dificila dintr-o slaba gestionare a afacerilor, vor trage dupa ei si anumiti producatori de energie (s-a intamplat deja acest lucru pe partea de distributie), pe care nici o reglementare a ANRE sau a oricarui altcineva nu-i va putea compensa. Vom vedea in curand.

Sa revenim insa la Hidroelectrica, de departe cea mai performanta companie a sistemului, si la cum a aplicat ea principiul gospodarului adevarat care isi face iarna plug si vara sanie. Ovidiu Agliceru a punctat concret in acest sens: “noi am cumparat inca de la inceputul lunii septembrie a anului trecut o cantitate mare de energie din piata concurentiala, la preturi avantajoase, astfel incat sa ne putem conserva resursele pentru iarna ce se apropia. Consecinta este ca la 1 ianuarie 2017, Hidroelectrica a intrat in competitie cu un plus de 300 GW, fata de cantitatea obligatorie pe care o aveam de realizat conform hotararii de guvern privind realizarea stocurilor pentru iarna. Hidroelectrica a fost permanent solicitata sa furnizeze intre 2000 si 2500 MW in perioada mentionata si pentru faptul ca am realizat la timp lucrarile de reparatii si intretinere puteam porni fara probleme 100 de agregate pentru piata de echilibrare. Nu am avut absolut nici o problema in functionare. Hidroagregatele de mare putere au fost proiectate sa functioneze la varf intre 4 si 8 ore pe zi si sa dea un debit mare de putere. Desigur, energie de calitate este mai scumpa in varf, motiv pentru care am si castigat in aceasta iarna”, a conchis Ovidiu Agliceru.

In opozitie cu Hidroelectrica, cealalta parte a consumatorilor au ignorat faptul ca “iarna nu-i ca vara” si pe cale de consecinta rezultatul final a fost altul. Mai special este cazul producatorilor de energie electrica din surse regenerabile, pe care legislatia existenta i-a pus intr-o situatie aproape absurda. In conditiile in care productia standard impune cantitati fixe si ferme, iar soarele sau vantul sunt variabile, incheierea unui contract bilateral la termen prevede livrarea de cantitati ferme. “In concluzie, producatorii din regenerabile care au avut contracte bilaterale ferme, dar nu au avut si vant in anumite perioade, au fost nevoiti sa mearga in piata pentru ziua urmatoare sa cumpere energie pentru a-si acoperi obligatiile. Din producatori s-au transformat in traderi”, declara la conferinta noastra Martin Moise, prim-vicepresedintele Asociatie patronale Patres. “Tocmai cand era mai frig noi nu produceam in banda. Asa se explica si cresterea preturilor in PZU, dar si situatia din ce in ce mai dificila a producatorilor din regenerabile.” Sigur, la aceasta problema se adauga si reglementarile in ceea ce priveste piata certificatelor verzi, despre care am mai scris in analizele noastre.

Un punct de vedere extrem de interesant a apartinut reprezentantilor CET Iernut, centrala apartinand Romgaz si care a intrat deja intr-un proces ambitios de modernizare. De altfel, productia de energie electrica pe baza de hidrocarburi a avut o crestere spectaculoasa in aceasta iarna. “Centrala de la Iernut a functionat cu doua grupuri la capacitate maxima, pentru ca alte doua au fost deja retrase din functiune. Am avut suficiente semnale ca va fi o iarna mai friguroasa si ne-am pregatit. Cat priveste piata de energie, parerea noastra este aceea ca traderii au avut suficiente mecanisme de piata la indemana pentru a-si regla portofoliile si era cat se poate de normal sa anticipeze o crestere a consumului. Din pacate, foarte multi au fost prinsi in dezechilibru si ulterior au platit pentru asta. Din punctul nostru de vedere consideram ca avem o piata functionala, iar producatorii au raspuns corect la solicitari, dar au si profitat pentru a-si reduce eventualele pierderi anterioare. Cat priveste mixul energetic, Romania deja si-a conturat un asemenea mix, dar, din pacate este unul antagonic. Ne concuram intre noi producatorii, fiecare cu sansa lui, motiv pentru care piata poate elimina pe unii in orice moment. Energiile regenerabile trebuie integrate cat se poate de bine in sistem, pentru ca ele reprezinta viitorul. Dar, in aceste sens se impun PRE-uri bine conturate astfel incat o entitate de generare sa poata produce din surse diferite”, a declarat reprezentantul CET Iernut, domnul Dorel Calian. Iata ca, mixul energetic are si solutii. Important este cine va sparge gheata.