”HUB-ul ENERGETIC” ROMÂNIA, ADAUGĂ IN PREMIERĂ ÎN 2024, UN NOU PRODUS DE IMPORT – ENERGIA ELECTRICĂ – PE LUNGA LISTĂ A CELOR CARE CREEAZĂ DEFICITE COMERCIALE

Acest articol este o completare, dar dintr-un unghi diferit al unui alt articol publicat recent https://www.contributors.ro/cifrele-dezastrului-din-industria-energetica-in-2024/ și care vine să intărescă/ adîncească acele concluzii dar mai ales să ofere și o perspectivă.

Analiza de mai jos se bazează pe instrumentele clasice de analiză a sistemelor energetice (analiza curbei clasate anual – productii-consum-  pe structuri de productie si costuri/prețuri realizate), toate bazate pe datele disponibile pe site-ul Transelectrica: producții, consum, sold import-export și prețuri PZU (în analiză a fost folosit un software profesional, pentru analiza si proiectarea sistemelor energetice complexe, deci rezultatele sunt ”beyond any doubt”).

Fig.1 Productions as Duration Curves

Simpla aruncare a unei priviri pe această diagramă, fără a fi mare specialist în energie, ne arată că toate producțiile agregate anual se situează sub curba ce consum (Demand only)…adică, suntem importatori net, care justifică titlul articolului (portiunea albă de sub cuba Demand only reprezintă lipsa producției proprii, dar acoperită de Importuri (valoarea deficitului este analizată mai jos).

Foarte important:   de ani de zile am propus ca această diagramă a Transelectrica (care a rămas aceeași, în ciuda ”digitalizării” care ne stă pe buze prin toate strategiile și vorbirile politicienilor) să fie defalcată astfel:

• Centralele pe gaz sa fie defalcate in Centrale de Cogenerare si Centrale pe gaz in condensatie
• Centralele pe carbune sa fie defalcate in Centrale de Cogenerare si Centrale in condensatie
• Centralele hidro sa fie defalcate in Centrale ”pe firul apei” și centrale ”cu baraje”
• Emisiile de CO2 (bazate pe combustibilii fosili utilizati), care sa fie afișate orar !

Toate cele de mai sus se regasesc (chiar mult mai detaliat) în alte sisteme energetice din UE, iar o dezvoltare a datelor propusă mai sus, va permite o analiză și mai corectă a situației și mai ales, a măsurilor ce trebuie luate (eficiență si investiții)….dar, nu s-a făcut și nici nu cred ca se va face. Lipsa datelor si afișarea lor transparent este o boală foarte veche, care nu permite o evaluare mult mai exactă a SEN, dar și acelor ”producători” pe care nu-i ”vede” SEN.

Aceleași date din Fig.1, pot fi aranjate in alt mod, pentru a intelege situația si din alte unghiuri

Fig.2 Operation Time Order (Input data order)

Ce ne spune această diagramă:

– tot excesul nostru (temporar/periodic) de energie la export este constituit din energiile regenerabile produse de ”investitorii strategici” (voi reveni mai jos și la ”dezastrul CfD” – Contracts for Difference) impus României, prin ”consultanți indepenenți”, plătiți de BERD și care nu ne folosește la absolut nimic, exceptind ”drenarea financiară” a SEN). Toate acestea s-au întîmplat în ciuda unui alt Raport al IFC (al Bancii Mondiale), care recomanda în mod clar, efectuarea unei analize de ”Least Cost Planning”, inainte de ne apuca noi ”să valorificăm uriasul potențial eolian” al Mării Negre.

– este absolut evident (din nou, fără a fi mare specialist in energetică) să observăm că mărirea capacitâții electrice eoliene si solare (chiar si de 3 ori – curba  verde cu linii întrerupte din Fig.2), nu va acoperi necesarul de energie al României, ci, doar va mări ”exporturile” ieftine și ”importurile” și mai scumpe, pentru simplul motiv că după cca 4000-5000 h/an, prin natura lor, producțiile RES sunt irelevante sau inexistente

 – SEN-ul nostru are nevoie de stocare de mare putere (CHEAP minim 1000 MW) imediat, ca prioritate ”0”

Iar bateriile electrice (zeci, sute de baterii electrice de cite 2-10 MW) sunt o soluție suboptimala (costisitoare, poluante, durata de viața limitata, greu de gestionat la nivel SEN…sunt bune pentru aplicații ”distribuite”, nu pentru sisteme centralizate)

– oricine poate citi recenta Strategie Energetică a României recent publicata pe site-ul ME și nu va găsi nici o prezentare a modului in care vor fi acoperite în viitor, necesitățile de energie electrică si termică, integrat, ale României.

In continuare, să ”monetizăm” datele de mai sus, din Fig.1, trecindu-le prin ”piața energiei electrice”, respectiv Fig.3, avind posibilitatea sa evaluam ”dezastrul” nu numai tehnic ci mai ales financiar, căci, în ultima instanță de asta este lumea mai interesată

Fig.3 Preturile PZU (Piața pe Ziua Urmatoare,orar) la electricitate in 2024

Si vom obține niște date foarte relevante cu privire la ”HUB-ul Energetic România”:

Fig. 4. Prețuri medii rezultate in piața PZU pe categorii de centrale electrice, Import si Export

Ce cifre seci de mai sus, ne indeamnă la reflecție mai adîncă:

– discrepanța uriașă intre prețurile de import si export ! În acest context, recenta declarație a dlui ministru al Hub-ul energetic-România referitor la faptul că putem ”să fim liniștiți”, am mărit urgent capacitatea de import cu 1000 MW, mai degrabă îngrijorează decît liniștește: https://economedia.ro/burduja-capacitatea-de-interconexiune-a-romaniei-a-crescut-si-putem-miza-pe-aproape-4-000-de-mw-in-prezent.html    așa incit, putem importa din ce in ce mai mult  energie electrică scumpă și, de asemenea, putem exporta tot asa, din ce in ce mai multă energie eoliana si solara ieftină (că, abia ce făcurăm licitații Cfd de vreo 3000 MW, Solare avem alte mii și tot așa înainte, pe același drum înfundat)…așa cum se vede în cele prezentate anterior.

CARE E STRATEGIA ? CINE GINDEȘTE TOATE ASTEA DE NU VEDEM IN CE DIRECTIE NE ÎNDREPTĂM ?

Mă fac frate cu Dracu și pot afirma că, ce să ne mai chinuim cu investiții noi ?…putem importa ”din piața europeană a electricității nu-i așa ?”, dacă vom merge și mai departe pe interconectarea a 7000 MW…să valorificîm și mai mult, inutil, potențialul Marii Negre

– este de notat ca cea mai scumpă energie consumata (in afara de cea din import) este energia electrica produsă pe gaze ! (ATENTIE…AICI SUNT INCLUSE SI CENTRALELE DE COGENERARE CARE AU UN EFECT DE REDUCERE DE COSTURI PRIN EFICIENȚA RIDICATĂ).

Dacă aceast pozitie ar fi fost defalcate pe Cogenerare si centrale de condensatie, datele ar fi stat cu totul altfel !

Insă, concluzia îngrijoratoare este că ”ne legăm de mîini și picioare pe termen lung, de gaz, combustibil poluant si cu preț volatil, care ne va da o energie scumpă pe termen lung !”

– In ce priveste carbunele, vedem această declarație de mai jos:

https://www.bursa.ro/burduja-romania-vrea-sa-prelungeasca-cu-3-ani-exploatarea-centralelor-pe-carbune-68024453

Incă din anii 2018/2019, a fost propusă Ministerului Energiei, solutia conversiei lignit/gaz prin hibridizarea centralelor existente cu Turbine pe Gaze + carbune și cresterea puterii unitare a grupurilor de 300 MW la 900 MW, iar cu 2 grupuri se obtineau cca 1800 MW la un cost de cca 600 mill.EUR, durata de excutie cca 18 luni (lucrare de modernizare nu investitie nouă) și mai ales reducerea la jumătate a emisiilor GES. Proiectul a fost aprobat de CE, dar nu și de România ! Guvernul/Ministerul Energiei nu l-a vrut, (dar ”cineva” l-a ”prins din zbor” iar acum back to # 1, dar intr-o forma simplă – folosim gazele, dar, intr-o centrală veche pe carbuni dezafectată, dar nouă in ciclu combinat, bazindu-ne  pe niște irakieni din Iordania care stau prin Insulele Cayman).   Adică, am pierdut cca 8 ani ca să-i așteptîm pe irakieni, in loc să fi pus noi, foarte usor și repede cite 2 Turbine pe gaze, direct în centralele pe lignit sau huila (și n-ajungeam ca acum dl. Ministru al Hub-ului energetic România să ceară prelungirea funcționării centralelor 100% pe carbune !)

– ca scop principal de reducere a preturilor/costurilor energiei, este de neinteles cum in Strategia Energetica, se mentioneaza un potențial de 88,3 TWh/an biometan/biocombustibili energie primară, care, la o durată anuală de 8000 h/an, ar rezulta o putere primară disponibilă de cca 11.000 MW, care transformată in energie utila (electrică) reprezintă ușor cca 4-5000 MWe !?

La acestea de mai sus, nu sunt incluși biocombustibilii avansați, biomasa și Hidro (din care RO nu a valorificat decît cam 50% din potențialul său)

Să vedem Importanța Stocării de mare putere  pentru SEN, mai ales în condiții de lipsă de capacități

Este necesar să subliniem și să explicăm incă odată această prioritate ”0”  (trebuie să fie o axiomă) și încercăm să corectăm o concluzie eronată din articolul publicat anterior referitor la ”Dezastru”…

(Citez: ”…De asemenea mai putem concluziona că dacă am fi avut capacități de stocare, acestea tot nu ar fi putut acoperi consumul….”).

Rolul stocarii de energie (electrică) nu este foarte bine ințeles dar stocarea  este necesară pentru:

– eficientizarea funcționarii sistemelor energetice agregate.

– în consecință, eficientizarea nu este legată de excesul sau lipsa de capacități ci este mai degrabă legată de aspectul financiar – eficientizarea operațională a capacitîților existente și scaderea costurilor energiei in piață prin ”jocurile” productie/import/export.

– stocarea nu este nici productie și nici consum, DAR, prin efectele ei în sistem, poate ”amîna” construcția de noi capacități mai scumpe, care ar depăși ”costul marginal de producție” al unui SEN oarecare (această idee este mai dificil de înțeles, dar, din cele de mai jos se poate înțelege)

În consecință, bazat pe datele de mai sus ale anului 2024, am simulat o situație in care intrebăm ”ce s-ar fi intimplat daca am fi avut CHEAP Tarnița-Lăpuștești în funcțiune – 1000 MW ?”

Fig.5 Cantități Export/Import in 2024 si același scenariu dar cu CHEAP

– rezultă cu CHEAP un export mai mare cu cca 20%  față de situația din 2024

– rezultă cu CHEAP, un import mai mare cu cca 21% față de situația din 2024

– raportul Import/Export cu CHEAP este cca 2.34,  aproximativ la fel cu cca 2.32 realizat în 2024

CUM FACE DIFERENȚA CHEAP ? (prin ”jocul” import ieftin – export scump)

– prețul de export cu CHEAP crește cu 46% față de pretul din 2024

– prețul de import cu CHEAP scade la 66% din pretul din 2024

Din ”jocul” CHEAP în PZU si productii/consum/import/export, rezultă:

–  o diferență de cost platit de consumatorii din România de cca. 1,25 miliarde Lei/an

–  sau, un cost mediu al energiei mai mic cu cca 5,4% per total SEN

–  sau, cca 252 mill. EUR/an, ceea ce reprezintă cca 25% din costul de Investiție al CHEAP Tarnița Lăpuștești

– calcul emisiilor de CO2:  rezultă cca 11,5 mill tCO2/an, echivalent cu cca. 4,6 miliarde Lei, ceea ce inseamnă cca 17% din Costul total al energiei ! (nu a fost inclus aici Importul, intrucit nu știm factorul de emisie al originii importurilor !. Avind in vedere că importurile sunt mult mai mari decit exporturile, acest procent de 17% s-ar putea să fie mai mare !)

CITEVA CONCLUZII CARE REFLECTĂ ”DEZASTRUL” DIN INDUSTRIA ENERGETICĂ ȘI LIPSA DE PERSPECTIVĂ

1. S-a demonstrat că o continuare a introducerii de regenerabile intermitente, fără a avea stocare de mare putere in sistem, va duce la o crestere de costuri a energiei (regenerabilele intemitente se duc la export cu preturi mici, iar importurile vor fi din ce in ce mai scumpe)…DECI, CRESTERE DE COSTURI

2. S-a demonstrat că gazul natural, este a doua cea mai costisitorare (și poluantă) sursă de energie (”marginal price setting”), dupa importuri. Continarea introducerii de gas (ipocrit denumit ”combustibil de tranziție”) , din ce in ce mai mult (Mintia- 1700 MW , 3000 MW centrale de Cogen pe gaze , Isalnita, Fântanele, etc.) va conduce la prețuri si mai mari ale energiei si, mai ales, emisii și mai multe (mai mult decit 1000 MW carbuni care vor fi inchiși pe motive de mediu !)

DECI, CREȘTERE DE COSTURI (mai ales ca pretul t CO2, va crește de la 80 EUR/tCO2 la 150 EUR/tCO2)

3. S-a demonstrat ca oricite RES (Eoliene si solare) se vor instala, nu vor putea niciodata să acopere necesarul de energie al României, fără stocare. DECI, CREȘTERE DE COSTURI, NU SCADERE !
4. S-a demonstrat ca potențialul de energie regenerabilă, așa-zis ”securitară” (adică ”baza producției controlabile”) este mult mai mare și mai competitivă decît gazele, carbunii si nuclearul.

România dispune de biomethan, biocombustibili, biomasă, energie hidro ne-exploatată și potențial CHEAP de peste 10.000 MW  și totuși nicăieri nu se discută sau planifică serios exploatarea acestor resurse, inclusiv Strategia Energetica actuală. Aceste resurse sunt mai ieftine, elimina costurile cu CO2 și sunt ”securitare”

5. CEA MAI ELOCVENTĂ DEMONSTRAȚIE STIINȚIFICĂ DE NECESITATE A CHEAP SUNT DIAGRAMELE DE MAI JOS

În care, ca exemplu, intr-o săptămina din Iulie, cu mari variații de preturi PZU, și cu Hidroelectrica forțindu-se să facă echilibrare, totuși chiar in deficit de putere, Tarnița- Lăpuștești este foarte eficientă in echilibrare și creează mari economii financiare cum s-a demonstrat (nu stim cit de implicate au fost CH Portile de Fier ?!)

Nicăieri și niciodată, nu am auzit prin industria noastră energetică să se vorbească de stocarea ”altfel” a energiei. Mă refer aici la potențialul de stocare a energiei termice produsă in cogenerare care este conceptual identic cu ”stocarea de energie electrică” (din acest motiv am ridicat problema defalcarii productiei de energie electrciă pe categoriile – cogenerare-condensatie)

Despre ce este vorba ?: constructia unor rezervoare mari de apă caldă pentru incalzirea oraselor- energie termica, în incinta centralelor actuale de cogenerare (avem peste 1000 MW capacități) creează posibilitatea unei flexibilități mari a grupurilor energetice, respectiv, acestea pot urmări cererea de energie electrică, relativ decuplate de energia termica ce va fi asigurată oricum prin stocare de energie termică.

Aceasta ”tehnică” (ca și multe altele) este necunoscută in România (dar aplicată cu mult succes si extins in lume) si mai mult:

– este foarte ieftină desi e foarte eficientă (investitiile constau in utilizarea rezervoarelor actuale de păcură si apă din centralele existente sau constructia unor alte banale rezervoare de apă)

– este, in ordinea de merit, mult mai ieftină decit bateriile electrice (poluante, scumpe, cu durata de viața limitată și eficiență in scădere pe durata exploatarii)

IN FINAL:

– prezenta industrie energetică, așa cum este ea astăzi, operează sub-optimal

– nu există planuri sau obiective clare (de least costs planning) care să indice imbunatățirea situației (mă refer aici și la visele noastre ca ne vor rezolva problemele cu inca 2 reactoare nucleare si SMR-uri, intr-o țară cu datorie publică enormă, la care vom mai adăuga încă cca 14 miliarde EUR) deficite pina în 2030 cel puțin si stînd pe marginea prăpastiei denumite ”junk” pentru investiții.

– decarbonizarea sectorului (costul emisiilor reprezintă cca 17% din costul total al energiei consumate) nu se va produce, iar preponderenta gazului (”price setting” in sistem) nu va duce la scaderea acestuia în lipsa unei abordări mult mai puternice a regenerabilelor ”securitare” (pentru că există si acestea ca ”securitare”, nu-i așa ?)

IN CONSECINȚĂ, ENERGIA VA CONTINUA SĂ ADÎNCEASCĂ DEFICITUL COMERCIAL AL ROMÂNIEI și este de așteptat ca importurile înregistrate in 2024 de cca 734 mill. EUR (cca 14% din Poductia totală) să depășească 1 miliard EUR în 2025, continuînd astfel procesul de slăbire economică a României și a securității sale energetice.

Acestui proces, i-au luat cca. 7-8 ani sa ajungă aici, iar revenirea cît de cît la ”normal” (nu Hub energetic !) va dura cam tot pe atît….pentru că investițiile (corecte !) in energie dureaza mult si sunt costisitoare, iar efectele – pozitive sau negative – se văd tot pe termen lung. Totul e chestie de planificare, capitol la care România nu a excelat niciodata în ultimii 30 de ani lăsînd ”piața sa rezolve problemele”.

Adica, acesta este azi rezultatul ”politicilor liberale” , de ”piață”, din programele de guvernare ”liberale”, aplicate de foștii miniștri liberali, nu-i așa ?…începind cu Anton x 2, continuînd cu V.Popescu ”hai să faceți”, s.a.m.d.

N-ar trebui să aplicăm conceptul de ”răspundere ministerială”, care o fi acela?!