In atentia Guvernului: vreti bani la buget sau posturi bine platite pentru clientela politica?
Coalitia PSD-ALDE a castigat alegerile si pe fondul unui nationalism desantat in ceea ce priveste activitatea companiilor multinationale pe piata din Romania. Chiar daca in prezent “latratul” patriotard si-a mai pierdut din intensitate, echipa guvernamentala nu are decat un singur obiectiv: cum sa demonstram romanilor ca pot trai mai bine din pomeni. Nici o strategie, nici o idee de viitor, doar acoperirea prezentului. Per ansamblu este un dezastru cu consecinte de neimaginat. Prioritatea amatorilor infipti bine in scaune la Palatul Victoria nu este dezvoltarea Romaniei, ci bunastarea lor personala. Am asistat la numiri in companiile statului a unor persoane care sfideaza orice practica in domeniu. Diletanti de la un capat la altul au acaparat fotoliile ministeriale si, nici nu se putea altfel, dupa principiul “la vremuri noi tot noi”, toate substructurile de baza ale statului roman au fost impanzite de circari. Nu are rost sa mai insistam, caci se vede cu ochiul liber.
Iata insa ce se intampla in urma cu un an, cand Guvernul incerca sa valorifice bruma de companii la care inca mai detine controlul majoritar, astfel incat acestea sa poata fi salvate de la disparitie. S-a decis punerea in vanzare a unor pachete de actiuni de la societatile comerciale in care statul este inca actionar majoritar, cu precizarea expresa insa ca pachetele respective nu vor impieta pozitia de actionar majoritar a statului. Si mai interesant este faptul ca intentia guvernului era aceea de a lasa banii obtinuti din vanzarea actiunilor (acolo unde se spera ca le va cumpara cineva) la dispozitia societatilor respective, astfel incat acestea sa se poata recapitaliza, retehnologiza, dezvolta etc. Daca ne amintim de privatizarile anterioare, ar fi cazul sa spunem ca doar Electrica a beneficiat de un asemenea avantaj strategic, cu care nu a facut insa absolut nimic. Cel putin teoretic, banii (aproape 500 de milioane de euro) sunt inca in conturile societatii si nu produc nimic. In schimb, dupa un an, marea lupta a puterii nu tine de cum se poate dezvolta aceasta societate, ci de cum sa-si puna in structurile de conducere flamanzii cotizanti.
Sa trecem mai departe si sa ne intoarcem insa la memorandumul publicat in urma cu un an de catre Executivul de atunci si la profunzimea acestui demers. Este cat se poate de evident ca dintre societatile propuse in lista asa zisei privatizari, exista vreo doua, sau trei, care ar putea atrage investitori in actiuni. Restul, sau marea majoritate nu prea vedem pe cine ar interesa, mai ales in conditiile in care statul doreste sa-si mentina pachetul de control. La cat de bine a demonstrat statul roman ca stie, prin reprezentantii numiti, sa managerieze societati comerciale cu potential economic ne indoim ca s-ar gasi si cumparatori ai actiunilor scoase la vanzare. Sigur, la Hidroelectrica, sau la Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, chiar si la Salrom (cu anumite rezerve) se vor gasi doritori de actiuni. In rest insa va fi o pura pierdere de vreme si accentuam pe ideea prezentata mai sus, adica in conditiile in care statul va ramane actionar majoritar.
Asadar, statul urma sa scoate la vanzare actiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, CNAPM Constanta si Salrom, dar ramanea actionar majoritar la aceste societati considerate strategice, conform unui memorandum publicat la vremea respectiva de guvernul Ciolos. Sumele obtinute din vanzarea actiunilor vor ramane la dispozitia companiilor si vor fi utilizate pentru finantarea programelor de investitii, se spune in momorandum.
De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de actiuni detinut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad si la 22 de societati din subordinea Agentiei Domeniului Statului, sumele obtinute din vanzarea actiunilor urmand sa fie virate la Trezoreria statului, conform prevederilor OUG privind infiintarea Fondului National de Dezvoltare (FND).
“Urmare a discutiilor avute la nivelul Guvernului, s-a agreat ca diversificarea actionariatului in cadrul acestor intreprinderi, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea si profitabilitatea acestora. Astfel s-a convenit identificarea de catre institutiile publice implicate in privatizare a unor pachete de actiuni detinute la unii operatori economici la care exercita calitatea de actionar in numele statului, pentru care urmeaza sa se demareze operatiunea de vanzare de actiuni (ex. cesiune de actiuni, majorare de capital social prin emisiune de actiuni), potrivit prevederilor legale in vigoare”, se mentiona in memorandum.
Conform acestuia, institutiile publice cu atributii in activitatea de privatizare au formulat o serie de propuneri in acest sens.
Astfel, Ministerul Energiei va derula la Complexul Energetic Oltenia SA si la Hidroelectrica oferta publica primara de majorare de capital de 15,29% si, respectiv, 15%, pe piata de capital, in timp ce, la Rompetrol, se are in vedere vanzarea unui pachet de actiuni de 26,6959% din actiunile detinute de stat, prin licitatie publica cu strigare.
Ministerul Transporturilor propune la CN Aeroporturi Bucuresti si la CNAPM Constanta majorare de capital social prin emiterea de noi actiuni reprezentand 20-25% din capitalul social al fiecarei companii si vanzarea acestora prin BVB.
In cazul SN CFR Marfa SA, ministerul propune stabilirea pachetului de actiuni care va fi vandut si a metodei de privatizare pe baza fundamentarilor transmise de consultantul de privatizare. Guvernul a aprobat in data de 15 iunie 2016 un plan de actiune pentru restructurarea companiei, urmata de demararea procesului de privatizare incepand cu trimestrul I 2018. Astfel, dupa implementarea programului de restructurare, programat a se derula in cursul anului 2017, si emiterea de catre consultantul ce va fi selectat de CFR Marfa a opiniilor si concluziilor vizand rezultatul aplicarii masurilor de restructurare strategica, se preconizeaza modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobata prin HG nr. 46/2013 cu obtinerea tuturor avizelor necesare inclusiv de la CSAT si Consiliul Concurentei.
Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri propune la Sanevit 2003 SA Arad vanzarea pachetului de actiuni detinut 100% de stat, prin licitatie cu strigare.
Procesul de vanzare de actiuni a fost initiat in anul 2015, iar in luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vanzare, cu termen de depunere a ofertelor mai 2016, neprezentandu-se niciun ofertant pana la acea data. Societatea are o situatie economico – financiara dificila, activitatea de productie fiind oprita din anul 2013.
In ceea ce priveste Societatea Nationala a Sarii – Salrom, avand in vedere faptul ca Fondul Proprietatea si-a manifestat intentia de listare a unui pachet de actiuni din participatia detinuta la aceasta societate, ministerul a elaborat o analiza sintetica privind o potentiala listare a societatii pe Bursa de Valori Bucuresti, precum si demersurile necesare a fi efectuate in acest sens.
“Mentionam ca societatea are un capital social de 40.936.410 lei, din care statul roman, prin MECRMA, detine 51%, iar Fondul Proprietatea 49%. Se subliniaza faptul ca orice operatiune de listare a actiunilor societatii se va realiza cu conditia pastrarii de catre actionarul, statul roman, a pachetului majoritar, respectiv o participatie de minimum 51% la capitalul social al Societatii Nationale a Sarii SA. Totodata, se are in vedere consolidarea pozitiei statului ca actionar, prin preluarea direct de la Fondul Proprietatea a pachetului de actiuni, prin cesiunea (totala sau partiala) a acestuia. Pentru consolidarea pozitiei statului ca actionar majoritar, in varianta in care se opteaza pentru listare, se impune clarificarea unor aspecte de ordin legislativ prin amendarea sau elaborarea unor acte normative, inclusiv exprimarea intentiei ferme de vanzare de catre Fondul Proprietatea a pachetului de actiuni, inclusiv specificarea dimensiunii pachetului de actiuni”, se precizeaza in memorandum.
Agentia Domeniilor Statului propune vanzarea unor pachete minoritare de actiuni pentru 22 de societati aflate in portofoliu prin licitatie publica cu strigare si prin negociere directa, ponderea detinuta de stat in capitalul social al acestora fiind cuprinsa intre 0,0005% si 36,000%.
Memorandumul semnaleaza ca, potrivit prevederilor Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, institutiile publice implicate aveau obligatia sa initieze procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice initiale sau secundare de vanzare pentru pachete de actiuni de minimum 5% din actiunile detinute la unele societati, cu termen de finalizare 31 decembrie 2014.
Pana in prezent, la unele societati, procedura prevazuta mai sus nu a fost demarata (ex. Societatea Nationala a Sarii SA), iar la altele nu a fost finalizata (CN Aeroporturi Bucuresti SA, CNAPM SA Constanta).
Documentul mai mentioneaza ca listarea unor pachete de actiuni detinute de stat la intreprinderile publice conduce la eficientizarea lor operationala, imbunatatirea capitalizarii, cresterea transparentei si a guvernantei corporative, iar diminuarea participatiilor detinute de stat la intreprinderile publice nu mai este impusa de nevoia cresterii veniturilor publice unde situatia s-a ameliorat.
In acest context, sumele obtinute din vanzarea actiunilor dupa listare pot fi utilizate la finantarea proiectelor de investitii ale intreprinderilor publice, in cazul majorarii capitalului social prin emiterea de noi actiuni sau pentru diminuarea datoriei publice sau constituirea de fonduri nationale de investitii, in cazul vanzarii actiunilor detinute.
In prezent, opt societati cu capital majoritar de stat sunt listate pe o piata principala reglementata, listarea acestora incepand in anul 1997 si continuand pana in prezent, si anume: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, IAR etc.
Sumele obtinute din procesul de privatizare constituie disponibilitati aflate in conturile Ministerului Finantelor Publice deschise la Banca Nationala a Romaniei. Soldul operativ la data de 14 iulie 2016 al disponibilitatilor din venituri din privatizare este de 1,302 miliarde lei, iar in valuta este de 186.000 dolari si 1,504 milioane euro.
Daca pana in anul 2006 veniturile din privatizare s-au utilizat pentru rascumpararea datoriei publice interne, odata cu aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 113/2006 privind infiintarea Fondului National de Dezvoltare (FND), aceste venituri se vireaza de catre institutiile publice implicate in privatizare in contul curent general al Trezoreriei statului in lei si in contul de valuta al Ministerului Finantelor Publice.
Sumele din FND se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, cu suplimentarea bugetelor acestor ordonatori de credite, numai pe baza de hotarari ale Guvernului.
Desi a fost creat un cadru specific prin infiintarea FND in scopul evidentierii si cresterii transparentei in utilizarea resurselor financiare provenite din procesul de privatizare, veniturile din privatizare sunt angajate si prin alte acte normative in vigoare.
Banca Mondiala a realizat in februarie 2015 o analiza (“Alternative de imbunatatire a managementului sumelor obtinute din procesul de privatizare” – lucrare elaborata de catre Ekaterina Gratcheva, Gabirle Petre si Patrick Saner, WB Treasury) a cadrului legal si institutional aferent administrarii acestor lichiditati analizand totodata cateva optiuni care ar putea fi urmate.
Optiunile prezentate in analiza Bancii Mondiale au la baza decizia de asigurare a unui cadru de guvernanta foarte clara a acestor fonduri, cu definirea unor obiective clare care sa asigure predictibilitate si transparenta in administrare, prin delegarea de responsabilitati catre institutia care urmeaza sa administreze disponibilitatile.
Astfel, o concluzie care s-ar putea trage din cele mentionate mai sus este ca atat guvernanta, cat si eficienta administrarii sumelor provenite din privatizare ar putea fi imbunatatite, fiind insa necesara o decizie in acest sens, avandu-se in vedere implicatiile asupra aplicarii/implementarii diferitelor acte normative care stabilesc diverse destinatii pentru fondurile obtinute din privatizare. Povesti….