Capitalismul de cumetrie din Romania la apogeu: nu are ce cauta guvernanta corporativa intr-un stat controlat total de politic?
In urma cu o saptamana, Fondul Proprietatea a transmis un comunicat vehement la adresa legislativului, care de vreun an incoace incearca sa politizeze total conducerea a 100 de companii aflate in proprietatea statului. Paradoxal, dintre cele 100 de companii vizate a fi excluse din procesul guvernantei corporative de abia vreo 10 prezinta interes din punct de vedere al eficientei, profitului sau pozitiei de piata. De ce s-ar chinui astfel puterea actuala sa-si desemneze, fara concurs, clientela de partid in fruntea companiilor respective? Raspunsul este cat se poate de simplu: nu eficienta, nu performanta sau dezvoltarea companiilor conteaza, ci subordonarea lor totala puterii de la centru. Altfel spus, partidul stat recompenseaza niste acoliti pentru a-l sustine la putere, cu pretul sacrificarii unor societati comerciale aflate oricum in deriva. Exceptiile nu conteaza.
Pana sa se ajunga la guvernanta corporativa in Romania a curs ceva apa pe Dunare (mai precis pe Dambovita). Ordonanta 109/2011 a fost urmata de o serie de asa zise selectii competitive ale echipelor manageriale, in asa fel incat la final sa fie numiti cei ce erau deja pe lista alba. Ulterior insa lucrurile au inceput sa se schimbe si cel putin la nivelul companiilor profitabile au aparut profesionisti. Putem oferi si exemple, dar mai bine ne abtinem pentru a nu fi intelesi gresit.
Actionarii minoritari, care in Romania nu au avut niciodata vreun cuvant de spus, au realizat totusi schimbarea si nu au contestat procesele de selectie ale administratorilor societatilor comerciale. Lucrurile pareau sa se indrepte spre ceea ce tindeam: competenta, profesionalism, performanta etc.
Este foarte adevarat, in contractele de management un loc esential il reprezenta profitul, pe baza caruia se acordau si bonusurile si primele si toate avantajele ce decurg din asta. In consecinta, managerii selectati in baza Ordonantei 109 au neglijat investitiile, mentenanta, politicile sociale etc. Toate acestea se puteau indrepta insa.
Din pacate, la nivel de ministere, autoritati independente, agentii ale statului, ideea de guvernanta corporativa nu mai are ce cauta. Si daca pestele de la cap se impute dar de la coada se curata, ce s-au gandit guvernantii nostri? Daca un ministru care nu stie nimic poate sa stea in fruntea unui minister, de ce nu ar sta un ageamiu politic in fruntea unei companii de stat? Mai mult, dupa impartirea functiilor la varf pentru toata sleahta partidelor aflate la putere, supravietuirea presupune si o noua imparteala, la nivel secundar. Daca putem avea la Economie un Andrusca de aproape un an, de ce nu am avea la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia si asa mai departe un alt sau alti Andrusca? Companiile merg de la sine, gandeste domnul Dragnea si gasca ce-l sustine. Din pacate nu mai prea merg.
Aflati in mijlocul evenimentelor, caci cele mai bune companii au intrat sub mana lor, cei de la ALDE incep sa maraie in fata deciziei de a se renunta la guvernanta corporativa. Evident, nu de grija celor 100 de companii, ci mai curand de interesul de a-si pastra oamenii fideli prin conducerea acestora. Asa se face ca Ministerul Energiei (ALDE) comunica ca nu sustine legea privind exceptarea a circa 100 de companii de stat de la prevederile guvernantei corporative. Mai mult, ministerul condus de ALDE informeaza ca a inceput selectia de manageri la o serie de companii din subordinea sa, exact in baza legislatiei privind guvernanta corporativa. Precizam ca parlamentarii ALDE au fost initiatori ai acestei legi, alaturi de cei ai PSD.
“Ministerul Energiei, condus de ALDE, nu sustine exceptarile de la guvernanta corporativa. A inceput deja selectia la o serie de companii din subordinea sa: Oil Terminal, Conpet, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, SAPE și Uzina Termoelectrica Midia”, se precizeaza intr-un comunicat.
In realitate, celor de la ALDE le place provizoratul si in nici un caz guvernanta corporativa. Asa se face ca de vreo doi ani incoace majoritatea echipelor manageriale de la companiile din energie sunt in provizorat. Se stabileste un mandat pe doua sau patru luni, apoi se prelungeste cu inca cateva luni si tot asa pana la calendele grecesti. Intre timp se fac numiri prin Consiliile de Administratie, prin AGA, prin Consiliile de Supraveghere, dar tot cu titlu de provizorat. Ce pretentii poti sa ai de la aceste echipe, de la acesti manageri, cand vorbesti de o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung? Simplu: niciuna. Consecintele politicii de imixtiune si de impunere politica a unor oameni in fruntea companiilor statului incep sa se vada. Si se vor vedea si mai hidos in conditiile in care se va renunta la ideea de guvernanta corporativa pentru 100 de societati comerciale.
Reamintim ca legea care elimina practic guvernanta corporativa la principalele companii de stat a ajuns in dezbatere, la Camera Deputatilor, for decizional. Adoptarea unei astfel de legi ar insemna ca managerii sa fie numiti dupa bunul plac al partidelor aflate la putere, fara respectarea nici macar a unor minime criterii de selectie. Practic, ar putea fi numiti șefi de companii orice persoane, indiferent de pregatirea lor profesionala și de experienta. Prin aplicarea OUG 109/2011, persoanele selectate trebuie sa respecte anumite criterii clar stabilite in privinta pregatirii profesionale, experientei și integritatii.
Parlamentul a mai incercat și la inceputul anului sa adopte aceasta lege, insa a fost declarata neconstitutionala, fiind incalcat principiul bicameralismului.
Curtea Constitutionala a aratat printr-o decizie din 13 februarie 2018 ca a fost incalcat principiul bicameralismului. In forma initiala, proiectul de lege prevedea adaugarea unei exceptii fata de cele existente: Administratia Nationale de Meteorologie (ANM). In expunerea de motive erau prezentate pe larg argumente justificative, precum faptul ca desfașoara activitati specifice de interes public national și activitati cu specific pentru apararea și securitatea nationala. Ulterior, in Senat au fost adaugate alte “30 de intreprinderi publice, inclusiv, in 2 cazuri, filiale ale acestora (nenominalizate), precum și „companiile de apa” (nenominalizate)”, dupa cum arata Curtea Constitutioanla. “La Camera Deputatilor, lista companiilor exceptate cuprinde un numar suplimentar de 64 de entitati nominalizate individual, 5 dintre acestea alaturi de companiile detinute sau filialele acestora (nenominalizate), precum și companiile „de transport” (nenominalizate), pe lânga cele „de apa”, fara a fi prezentat, in cadrul raportului comun al comisiilor sesizate in fond, vreun motiv justificativ”, mai arata Curtea Constitutionala.
In iunie, coalitia PSD- ALDE a reluat legea și au introdus lista cu cele 100 de companii inca din Senat, prima camera decizionala.
Trebuie precizat ca sunt cele mai importante companii din România, precum cele energetice, de transport sau din domeniul resurselor minerale. Printre ele se afla chiar și companii listate la bursa cum sunt Transelectrica, Transgaz sau Nuclearelectrica. Proiectul de lege ar urma sa fie votat miercuri in plenul Senatului.