Cartelul care capuseaza de ani de zile Complexul Energetic Oltenia vrea decapitarea conducerii societatii

Pierderea de 1,1 miliarde lei, inregistrata de cel mai mare producator de energie electric ape baza de carbine-CE Oltenia, este un argument sificient de puternic pentru ca actuala echipa de conducere sa fie debarcata. In realitate, cateva societati comerciale din Gorj abonate la lucari de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, sociatati care formeaza un adevarat cartel, cer inlaturarea membrilor Directoratului pentru simplu motiv ca acestia nu mai fac jocul Cartelului. Sorin Boza, directorul general al companiei este primul vizat in aceasta campanile de eliminare.

Ministerul Energiei, implicat si el politic in acest proces, a cerut de altfel o ancheta a Consiliului Concurentei si a efectuat un control la CE Oltenia, in urma caruia s-au constatat prejudicii aduse societatii de catre directorii actuali. Conducerea Complexului Energetic Oltenia a contestat in instanta raportul Corpului de Control al Ministerului Energiei, care ar urma sa fie prezentat in următoarea sedinta a Adunarii Generale a Acţionarilor de la 1 iulie, ceea ce face mai complicată demiterea actualilor membri ai Directoratului. Carora li se imputa neindeplinirea criteriilor de performanta, după cum susţine compania.

CEO a contestat la Tribunalul Dolj, in contencios administrativ, acum doua saptamani, raportul raportul Corpului de Control al Ministerului Energiei, intocmit anul trecut, care vorbea despre prejudicii aduse de directori companiei, potrivit unor surse apropiate situatiei. Cei care doresc debarcarea conducerii sunt sustinuti puternic de liderul ALDE de la Gorj.

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producatori de energie din tara, a anuntat, joi, ca a inregistrat anul trecut o pierdere de 1,1 miliarde lei, din cauza diferentelor de curs valutar aferente creditelor de investitii pentru indeplinirea cerintelor de mediu impuse de UE si, in principal, din cauza exploziei preturilor certficatelor de dioxid de carbon.

“Suma platita de CE Oltenia pentru certificatele aferente energiei produse in anul 2018 reprezinta peste 45% din cifra de afaceri a companiei”, se arata in comunicat.

Reprezentantii companiei spun ca 2018 a fost anul record pentru piata certificatelor de carbon, EU ETS, conform informatiilor despre modificarile preturilor pe pietele globale de carbon, actualizate de catre Argus Emissions Markets, valoarea triplandu-se in cursul anului, ajungand la cel mai mare pret de inchidere, din august 2008 pana in prezent.

“Raportat la evolutia pretului certificatelor de CO2, bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2018 a fost rectificat in baza datelor existente la momentul respectiv. Este important de precizat ca, din punct de vedere operational, fara aceste cheltuieli cu CO2, CE Oltenia a incheiat anul 2018 cu rezultat din exploatare pozitiv (in valoare de 225 milioane lei), ceea ce indica stabilitatea in modul operational de functionare al acestui operator economic”, mai spun reprezentantii companiei, in comunicat.

In vederea rezolvarii problemei certificatelor de CO2 pentru anul 2019, CE Oltenia impreuna cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM si Consiliul Concurentei au demarat un proiect pentru identificarea unei scheme de sprijin.

“Chiar daca efortul financiar necesar achizitiei certificatelor de CO2 a fost de peste un miliard de lei, CE Oltenia a respectat termenul de conformare si are o situatie financiara stabila, avand incheiate contracte de vanzare energie electrica pentru anul 2019 de 10,1 TWh, inregistrand zero datorii restante fata de bugetul consolidat al statului si achitand toate obligatiile financiare catre institutiile bancare, conform prevederilor contractuale”, se mai arata in comunicat.

Acesta subliniaza ca societatea nu inregistreaza datorii restante la stat. Compania estimeaza pentru acest an un profit net de 1 milion de lei si venituri totale de 3,91 miliarde lei. CE Oltenia are circa13.000 de angajati.

Ministerul Energiei detine 77,15% din actiunile companiei, in timp ce Fondul Proprietatea controleaza 21,55% din actiuni. Restul actiunilor apartin Electrocentrale Grup (0,84%) si Societatii pentru Inchiderea – Conservarea Minelor.