Chiar daca avem fonduri europene la dispozitie, exista riscul ca tot romanii sa plateasca investitiile in energie

Romania iși propune sa treaca pe gaze, centralele de producere a energiei electrice care folosesc carbune și sobele care functioneaza pe lemn. Aceasta conversie, conform oficialitatilor urmeaza sa fie realizata cu ajutorul fondurilor pe care UE le pune la dispozitia tarii noastre pentru realizarea de investitii privind tintele stabilite prin Grean Deal.

Grean Deal este un Plan prin care UE dorește sa reduca la zero net emisiile de CO2 in anul 2050 prin inlocuirea formelor de energie poluante cu forme de energie regenerabile nepoluante. Planul a luat in considerare ca o astfel de reconversie trebuie inceputa acum pentru a exista timp ca pana in anul 2050 sa se atinga acest deziderat. Romania a aderat la tintele Grean Deal-ului, fiind astazi pusa in situatia de a-și respecta obligatiile.

In fapt riscam ca aceste miliarde de euro puse la dispozitia Romaniei pentru proiecte in energie sa nu fie cheltuite (la fel ca anii trecuti) și consumatorii romani sa ajunga sa achite din nou astfel de investitii prin tarife și preturi.

Pe langa conditionalitatile explicite expuse pentru accesarea de fonduri europene in energie mai multi oficiali europeni și romani au atras atentia asupra faptului ca aceste fonduri nu vor acoperi costurile cu interschimbabilitatea carbunelui cu gazele naturale, justificata din considerente de eficacitate (procesul national de interschimbabilitate a unei formei de energie presupune o perioda indelungata, astfel nu mai este timp pentru o forma intermediara) și eficienta (o investitie intr-o forma de energie intermediara realizata in momentul de fata nu are timp sa se amortizeze, complementar cu asigurarea unor preturi accesibile consumatorilor in intervalul stabilit).

Astfel, Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene afirma in octombrie 2020:

• “energia electrica pe baza de gaze naturale este in primul rand responsabilitatea sectorului privat. ”
• “investitiile in infrastructura de gaz, este in primul rand responsabilitatea sectorului privat si depind in mare parte de autoritatile nationale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflecta costurile”
• “utilizarea gazelor naturale va trebui sa se diminueze rapid dupa 2030. Prin urmare, determinarea a ceea ce poate fi finantat din resursele financiare publice limitate trebuie reconciliata cu aceasta perspectiva duala, benefica pe termen scurt, dar problematica pe termen lung.”

Adrian Mariciuc, Secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene, spunea pe data de 27.11.2020 “ca in prezent Ministerul Fondurilor Europene nu are nicio solutie in ceea ce priveşte cogenerarea, deoarece aceasta activitate include şi combustibili fosili, in contextul in care Green Deal şi Pactul Ecologic European pun accentul pe combustibili alternativi”.

Un document publicat la inceputul lunii decembrie 2020 pe Site-ul Euractiv arata:

”Comisia va asigura statele membre mai sarace ca vor putea alege cele mai potrivite tehnologii pentru a reduce emisiile.” Asta arata ca criterile pentru accesarea fondurilor europene inca se discuta, adica este departe certiturdinea ce putem face cu acești bani in energie. In alta ordine de idei aceasta știre este in concordanta cu declaratia lui Frans Timmermans din luna octombrie 2020 și cu cea a lui Adrian Mariciuc din noiembrie 2020.

Astazi și maine are loc la Bruxelles un summit in care liderii din cele 27 de tari ale UE ar urma sa aprobe noul obiectiv climatic al continentului (creșterea la 55% a reducerii emisiilor de gaze cu efect se sera pana in 2030).

In acest context complicat, Romania trebuie rapid sa renunte la planurile populiste și sa reanalizeze obligatiile asumate, respectiv sa gaseasca solutii reale pentru a-și maximiza avantajele:

• valorificarea importantelor resurse regenerabile disponibile și exploatarea la maxim a valorificarii acestora beneficiind de importantele resurse financiare puse le dispozitie de UE
• valorificarea resurselor de gaze naturale detinute;
• valorificarea investitiilor realizate recent in infrastructura de producere și transport a resurselor neregenerabile;

In acest sens se impune urgent:

• retragerea proiectului de Strategie energetica și realizarea urgenta a unei strategii energetice unitare (eliminarea situatiei actuale in care avem strategia energetica, strategia nationala de renovare, strategia hidrogenului etc., care face ca in fapt sa nu existe o abordare unitara și logica), coerente și responsabile;
• stimularea și dezvoltarea cercetarii aplicate in domeniul energetic pentru pregatirea corespunzatoare a viitorului energetic al Romaniei;
• diseminarea masiva, responsabila și corecta a schimbarii masive care va insemna implementarea Grean Dealului;
• promovarea, stimularea și dezvoltarea unei resurse umane (proiectanti, constructori, manageri, administratori, functionari publici, politicieni) care sa duca la indeplinire aceasta imensa provocare pe care o reprezinta Grean Dealul.