Intenția Ministerului Energiei de a schimba alocarea Contractelor pentru Diferență între eolian și fotovoltaic nemultumeste producătorii din SRE

Asociația „Romanian Photovoltaic Industry Association” (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) reprezentând producători, dezvoltatori, prestatori de servicii și furnizori de echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de peste 5,5 GW, solicită stringent autorităților accesul echitabil al industriei fotovoltaice și eoliene la mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD).

În ultima perioadă, asistăm la o încercare sistematizată din partea anumitor autorități și entități implicate în diferite etape ale procesului de avizare și autorizare, care pare să restricționeze voit și nejustificat dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (SRE) prin acțiuni care nu lasă mecanismele de piață să funcționeze. Recentele afirmații despre intenția de a schimba alocarea echitabilă propusă inițial pentru prima licitație sub mecanismul CfD (1 GW solar, 1 GW eolian) în baza unor asumpții eronate (mai exact, existența unor proiecte finanțate și din PNRR și din Fondul pentru Modernizare), nu fac altceva decât să întărească astfel de ipoteze și să compromită una dintre puținele șanse pe care le avem ca țară pentru a ne atinge angajamentele asumate la nivel european. Nu doar atât, dar o astfel de modificare tardivă, cu puțin timp înainte de lansare, pune în pericol viabilitatea și succesul întregii scheme.

La momentul actual, nici industria, nici participanții la piață și nici autoritățile nu au o imagine completă asupra numărului de MW presupuși a fi în dezvoltare, finanțați prin fonduri europene, dat fiind că nu există un mecanism de verificare. Drept urmare, în contextul acestei lipse totale de transparență, este neclar cum piața ar putea fi „aglomerată” dat fiind că ritmul demarării lucrării proiectelor este, în continuare, foarte lent. Dezvoltarea SRE este un proces competitiv care implică o serie de factori, precum considerații economice, disponibilitatea terenurilor, impactul asupra mediului și securizarea conectării la rețea, pe fundalul unui cadru legislativ impredictibil. Așadar, existența unor proiecte care au câștigat apelurile pe fondurile europene nu este un indicator al numărului de MW care vor fi construiți și operaționali.

Mai mult decât atât, lucrările pentru proiectele SRE de mare capacitate, esențiale pentru independența și securitatea energetică, dar și pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică asumate la nivel național nu au fost demarate până la momentul actual. Unul dintre motivele principale este că investitorii au crezut – și continuă să creadă,  în promisiunea autorităților române că CfD va fi operaționalizat în anul 2024, în ponderea inițial asumată, demonstrat de cei aproximativ 15 GW eligibili. Totuși, aceștia nu pot rămâne impasibili la  un nou semnal puternic negativ, pe lângă șirul lung de ingerințe în piață și blocaje nenumărate.

Am subliniat, în repetate rânduri, nevoia stringentă a unui semnal de stabilitate pe care numai un astfel de mecanism îl poate da. În contextul în care România ar trebui să aibă o capacitate totală instalată în parcuri fotovoltaice și eoliene de 6,1 GW, respectiv 10,5 GW până în 2030 pentru a se alinia țintelor climatice, orice modificare „în timpul jocului” a premiselor afectează aplicabilitatea CfD-urilor. Reiterăm, pe această cale, că formele de sprijin – existente și viitoare – nu se exclud reciproc, ci sunt complementare.