Corneliu Bodea-CRE: in lipsa unei infrastructuri inteligente, utilizare energiei regenerabile la potential maxim nu este posibila

Energia eoliana si cea solara nu pot fi utilizate la capacitate maxima fara o infrastructura inteligenta de transport si distributie a electricitatii, ceea ce va duce la o rentabilitate scazuta si la un pret mai mare pentru consumatori, a declarat Corneliu Bodea, presedintele Centrului Român al Energiei (CRE) si CEO al Adrem, in cadrul proiectului “Noi tehnologii in energie”, derulat de AGERPRES.

“As dori sa incep acest subiect prin a aduce câteva lamuriri intr-un domeniu care este dominat de confuzii, incepând de la termenii folositi si pâna la semnificatia si importanta acestui proces. Ne referim la digitalizarea infrastructurii de transport si distributie a energiei (gaz si electricitate) ca la acel proces care automatizeaza colectarea si procesarea datelor (a informatiilor din proces) in scopul cresterii relevantei pe baza analizei acestor date, a cresterii eficientei, a cresterii flexibilitatii si rapiditatii cu care este condusa aceasta infrastructura. Procesul care vizeaza digitizarea acestui domeniu este diferit si se refera la convertirea datelor de tip analogic in date digitale. Transformarea digitala a acestei infrastructuri critice (termen de asemenea utilizat) se refera mai ales la aspectele de ordin cultural si managerial care implica adoptarea metodelor de analiza, implementarea proceselor adaptate la o astfel de infrastructura digitizata si digitalizata. Toate cele trei procese sunt de actualitate si de interes pentru infrastructura la care ne referim, desi in cele ce urmeaza doresc sa pun accentul mai ales pe ceea ce tine de digitalizare”, a aratat Bodea.

Un alt aspect controversat tine de legatura dintre procesul de digitalizare a infrastructurii si adoptia solutiilor moderne si regenerabile de energie.

“Am fost pus deseori in situatia de a fi nevoit sa explic ca pentru a putea gestiona o generare de energie dominata de surse instabile, in general reduse ca putere si puternic distribuite geografic, este nevoie de o legatura intre consum si productie cu un grad de flexibilitate si rezilienta ce nu poate fi asigurat decât de o infrastructura cu un inalt grad de digitizare, unde informatia circula practic instantaneu, iar decizia este descentralizata si automatizata”, explica specialistul.

O infrastructura digitalizata poarta numele de smart grid (retea inteligenta), concept ce include sisteme diverse precum: smart metering, solutii SCADA, geographical information system, asset management, demand response etc. Functionarea logica si interdependenta a unor astfel de sisteme necesita o transformare digitala la nivelul companiei si creeaza baza necesara pentru dezvoltarea si cresterea eficientei solutiilor distribuite de generare din surse regenerabile.

In lipsa unei astfel de infrastructuri inteligente, utilizarea la potential maxim a energiei eoliene sau solare nu poate fi asigurata si ca urmare, rentabilitatea acestora este scazuta, ceea ce inseamna un pret mai mare al energiei pentru consumator, considera Bodea.

“O politica corecta de dezvoltare a infrastructurii energetice a unei tari ar trebui sa fie abordata integrat, predictibil si coerent, sa cuprinda obiective clare, adecvate temporal, realizabile si relevante. In plus, abordarea holistica ar trebui sa fie competenta si aliniata legislativ in toate reglementarile primare sau secundare. Din pacate, atât strategia energetica nationala, cât si Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice, nu “sufera” de o astfel de abordare. Consider ca o revizie urgenta la nivelul intregii legislatii specifice, in sensul constructiei de la zero a unui nou pachet coerent, ar trebui sa fie prima prioritate. Multiplele cârpeli si abordari diferentiate intre institutiile relevante au adus România intr-un loc in care lipsa unei politici unitare si clare se va transforma intr-un apetit redus de investitii pentru proiecte majore”, spune Bodea.

Focusul exagerat pe existenta surselor de finantare gratuite sau foarte ieftine nu este sanatos, deoarece un investitor in contextul economic global actual nu de bani duce lipsa, el are nevoie primordial de garantia operarii in siguranta, in vederea obtinerii profiturilor si a recuperarii investitiei, iar aceasta garantie nu poate fi asigurata intr-un context de reglementare imprecis si nesigur, a subliniat el.

“In România, am curajul sa declar ca nivelul de inteligenta a retelelor este pe unul dintre ultimele locuri din UE, poate chiar pe ultimul. Aceasta realitate va intârzia si face putin eficienta adoptia de tehnologie regenerabila atunci când discutam de tinte de peste 30% in astfel de tehnologii de generare si va face imposibila tinta de peste 50% pe care o avem in fata. Consider ca avem timp sa recuperam, cu conditia ca eforturile expertilor si vointa politicienilor sa fie disponibile”, a completat presedintele CRE.

Regândirea contextului de reglementare care sta la baza activitatilor de transport si distributie de energie poate pune pe un culoar corect procesul de digitalizare, iar utilizarea granturilor precum si a surselor ieftine de finantare va face mai admisibila aceasta transformare pentru consumator.

“Piedici exista, deoarece cadrul economic prezent care se manifesta prin cresterea preturilor la energie poate determina o presiune si pe tarifele de transport si distributie chiar cu riscul limitarii nivelului de investitii sau al extinderii perioadelor de recuperare. Aceasta ar fi o greseala, deoarece indiferent de sursa de producere sau de locatia interna sau externa, energia tranziteaza retelele din România pentru a ajunge la consumator, iar noi avem nevoie de retele destepte, flexibile, care sa genereze costuri reduse”, a aratat Bodea.

Viitorul este digital si electric, iar lipsa unei viziuni consistente si aliniate vremurilor ne poate plasa impotriva curentului, cu costuri enorme pentru industrie, consumatori casnici si mediu.