Cum a trecut Romania din postura de exportator net de energie electrica in cea de importator

In urma cu exact un an, Romania domina zona Balcanilor in ceea ce priveste productia de energie electrica. La un consum asemanator cu ce de acum (intre 8000-9000 MW/zi) productia interna se situa constant cu cel putin 1000 de MW peste consum. Firesc, diferenta era destinata exportului. La un moment dat, pentru a nu pune in pericol siguranta energetic a tarii, la nivelul guvernului s-a discutat despre elaborarea unui HG care sa interzica importul de energie cel putin in perioada cu niveluri ridicate de consum. Astazi, importam constant, pe fiecare interval orar. Ieri s-a ajuns la un varf absolut de import, pe intervalul 8,00-9,00, de aproape 1900 de MW. Niciodata nu am mai fost intr-o asemenea situatie. Dimpotriva.

dav

Iata ce scriam in urma cu un an: “Productia de energie electrica se mentine constant in ultima perioada la peste 9000 MW, in conditiile unui consum mediu de putin peste 8000 MW, generat in mod deosebit de temperaturile destul de ridicate din ultimele zile. Daca anul trecut in aceeasi perioada se punea problema elaborarii unui HG care sa interzica exportul de energie, iata ca astazi suntem campioni la acest capitol. Nu mai departe, ieri, la orele 24,00, Romania exporta 1429 MWh, aproape de potentialul maxim de export permis de interconexiunile existente, care este de 1500 MW. Interesant este ca s-a exportat chiar si in conditiile in care energia eoliana nu s-a situat la productii record, ceea ce ne duce cu gandul ca si alte tipuri de energie incep sa fie competitive la export. Totusi, un semn de intrebare persista legat de aceste operatiuni comerciale: cine exporta energia electrica din Romania? Daca pe relatia cu Ungaria putem avea un raspuns, datorita cuplarii pietelor de energie, pe celelalte relatii avem parte de o ceata totala.”

Daca ar fi sa facem o analiza a evolutiilor schimburilor de energie electrica, pe ultimii tre-patru ani, bilantul intre export si import a fost categoric in favoarea noastra. Se spune adesea ca exportam energie ieftina si importam energie scumpa, fara a se tine cont de faptul ca energia curge intotdeauna de la un pret mai mic la unul mai mare. Piata din Romania, cu toate neajunsurile ei, a reusit sa atinga un indicator care in termeni de specialitate se numeste „pret de referinta”. Daca, raportat la acest pret, vindem energie peste granita in conditii avantajoase pentru noi, sau importam in aceleeasi conditii inseamna ca am facut un pas inainte. Numai ca, in Romania, concurenta place unora si displace altora. Si legislatia intretine aceasta competitie nefireasca.

Sa ne amintim ca multa vreme producatorii de energie electrica din Romania au acuzat faptul ca sunt ingraditi sa faca export direct de energie electrica si ca trebuie sa treaca obligatoriu prin OPCOM (operatorul pietei de energie electrica), unde sa-si puna ofertele de vanzare. Pe vremea cand conducea Hidroelectrica, Remus Borza declara ca „producatorii de energie detinuti de stat pierd cateva zeci de milioane de euro in fiecare an din cauza unui alt tip de “baieti destepti”, cei care exporta electricitate, pentru ca statul roman, printr-o interpretare abuziva a unor functionari din cadrul ANRE, sa le puna pe tava unor baieti destepti un monopol, si anume monopolul exportului de energie”. Evident, Remus Borza se referea la traderii de energie. In acceptiunea domnului Borza, traderii de energie erau niste capuse si ei trebuiau eliminati, pentru ca producatorii sa poata inchide lantul de la un capat la altul?

Intre timp, traderi importanti de energie au intrat in insolventa sau faliment, iar cei ramasi nu se pot lauda ca castiguri fabuloase, asa cum se intampla pe vremea baietilor destepti. Semn ca, dincolo de piata interna, nici in piata externa nu umbla cainii cu colaci in coada. Si totusi, de ce nu stim cine face export de energie electrica in Romania? Intre timp, din partea producatorilor nu s-a mai auzit nici o voce care sa ceara dreptul de a face export direct de energie electrica. Ce s-a intamplat? Legislatia existenta nu defineste clar nici in ziua de azi furnizorul de energie si traderul de energie. Dupa stiinta noastra ar fi licentiati, in calitate de traderi, cateva companii, restul celor de tranzactioneaza fiind furnizori. Intretinerea confuziei isi are insa explicatiile ei.”

Astazi ne interbam cine importa? De asemenea ne ingrijoreaza nivelul productiei si siguranta SEN. Cum s-a ajuns aici intr-un singur an?