Dupa ce legea offshore a fost votata in Parlament, guvernantii nostri au si inceput sa viseze la independenta energetica. Mult mai este pana atunci

De vreo patru ani incoace una dintre prioritatile legislative declarate ale Parlamentului Romaniei a fost legea offshore. Criza energetica si razboiul din Ucraina au facut ca in cateva luni de zile aceasta lege sa fie elaborata, supusa consultarii, trecuta prin comisiile de specialitate si votata cu mare fast. De acum inainte va curge lapte si miere pentru Romania, caci, in opinia politicienilor nostri, daca avem legea vom avea rapid si gazele de la Marea Neagra. Rapid inseamna in cel mai bun caz vreo 5-6 ani incepand de anul viitor, in cazul in care companiile implicate in proiect vor binevoi sa ia decizia de investitie. Ce urmeaza insa dupa aceea este mult mai complicat. Sa fie intr-un ceas bun, zicem noi, iar optimismul politicienilor sa se confirme. Dar, lucrurile nu sunt atat de simple pre cum se prezinta.

In urma cu ceva vreme, directorul general al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Sorin Gal, ne-a adus cu picioarele pe pamant afirmand ca investitia pentru extractia gazelor din perimetrul Neptun Deep ar fi de vreo 6-7 miliarde de dolari, cam tot atat cat a fost evaluata investitia in unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda. Astazi insa, in contextul exploziei preturilor la furnituri, la energie si la atatea altele cifra avansata este cu siguranta mult mai mare. Se banuieste ca peste 5-6 ani si pretul gazelor naturale va fi ridicat, astfel incat investitia in exploatarea gazelor de la Marea Neagra sa fie extrem de profitabila. Cine poate garanta insa acest lucru?

Romania a pierdut in ultimii ani, mai bine zis a dat cu piciorul, tuturor companiilor internationale care ar fi vrut sa intre in cele doua mari proiecte energetice si in final si-a asumat ca vor investi companiile romanesti, respectiv Romgaz in exploatarea gazelor din Marea Neagra si Nuclearelectrica in Unitatea 3. Trebuie sa fii nebun sa crezi ca statul roman ar putea scoate de la tescherea vreo 16-17 miliarde de dolari pentru a-si atinge aceste obiective. Orice om rational stie ca asa ceva nu este posibil. Numai oficialii de la Palatul Victoria vad lucrurile in roz.

Iata cum vad lucrurile specialistii si ne referim tot la o declaratiie a directorului Sorin Gal:  “Spuneam in 2018, la o conferinta, doua lucruri: primul – ca in Marea Neagra sunt 200 de miliarde de metri cubi, iar al doilea lucru – ca o suprataxare a gazelor va duce la reducerea competitivitatii acestor gaze, atat pe piata interna, cat şi pe piata europeana unica a energiei”. Potrivit acestuia, investitile facute pana acum in Marea Neagra sunt de circa 3,5 miliarde de dolari, doar in explorare.

“Pentru a exploata aceste resurse şi a ajunge la un varf de peste 10 miliarde de metri cubi (pe an – n.r.) ar insemna cel putin 6-7 miliarde de dolari, sigur ca nu oricine poate investi şi exploata aceste gaze”, a continuat el. Asta in conditiile in care la vreme respectiva era implicata in afacere compania americana Exxon Mobile, care avea si banii si tehnologia de extractie a gazelor de la Marea adancime.

“Exista doi mari jucatori in Marea Neagra, consortiile Lukoil-Romgaz şi Exxon-Petrom, ambele consortii au ajuns la nişte descoperiri care ar putea rivaliza cu descoperirea anuntata politic de vecinii noştri turci. Deci Marea Neagra pare sa devina o mica Mare a Nordului, in urmatoarea perioada, insa trebuie facute investitii serioase”, a mai spus oficialul ANRM.

“Investitorii trebuie sa aiba un profit de doua cifre, nimeni nu va investi daca nu va avea acest profit de doua cifre. Este foarte important cum vor fi taxate. Daca vor fi suprataxate, vom avea gaze scumpe, care nu vor fi competitive, iar pretul gazelor va creşte pe piata din Romania, intrucat marea majoritate a zacamintelor sunt depletate, cu costuri mari, iar productia ati vazut ca a scazut in contextul pandemic mai mult decat declinul natural pe care noi il prognozam anual. Aceasta reducere a investitiilor din upstream, unde numarul de sonde sapate a scazut cu 75%, va duce la un declin in anii urmatori, cu impact asupra pietei gazelor”, a sustinut responsabilul Agentiei de Resurse Minerale.

Daca luam in seama subtilitatile acestor declaratii atunci pricepem de ce Marea Neagra nu va deveni in nici un caz o mica Mare a Nordului in veacul vecilor. Sa ramanem insa optimisti, asa cum s-au aratat politicienii nostri. In acelasi timp insa sa fim si realisti. Este greu de anticipat ce se va intampla peste 5-6 ani. O lege, buna sau mai putin buna este doar primul pas intr-o investitie de asemenea anvergura. Celor de la Black Sea Oil&Gas le-au trebuit 14 ani ca sa se decida daca vor exploata gazele din perimetrul Midia, in ape de mai mica adancime. De ce ne-am entuziasma acum ca Romgaz si OMV Petrom vor incepe exploatarea peste 5 ani in ape de mare adancime?

Principalele diferențe și noutăți față de vechea lege offshore din 2018:

Pragul de preț al gazului

Legea din 2018, care a blocat investițiile pentru exploatarea gazului din Marea Neagră, stabilea că investitorii plăteau impozit (progresiv) asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.

În prezent, în contextul scumpirilor accentuate, prețul real al gazelor este mult mai ridicat.

Așadar, noul proiect de lege stabilește că producătorii vor plăti impozit (progresiv) suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh.

Impozitare progresivă

Impozitul asupra veniturilor suplimentare va fi tot progresiv, iar cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale, astfel:

• 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
• 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
• 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
• 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
• 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
• 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
• 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
• 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Deducerile vor crește de la 30% la 40%

Legea veche din 2018 prevedea că investitorii își pot deduce maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream.

Noua lege crește cota și prevede că investitorii își pot deduce 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

În plus, va fi eliminată limitarea deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. „În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici”, arată documentul.

Fără restricții la vânzare

Vechea lege îi obliga pe investitori să vândă pe piața din România 50% din gazele naturale obținute din perimetrele offshore ale Mării Negre.

Noua lege arată că investitorii „au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile Uniunii Europene de piață liberă”.

Totodată, investitorii „nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene”.

Acest lucru nu se va mai schimba în viitor, deoarece legea prevede că aceste drepturi li se acordă investitorilor „pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime”.

Există o singură excepție: situația de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României. În această situație, Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

Taxele nu se vor schimba pe toată durata acordurilor

Noua lege prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea investitorilor, pe toată durata acordurilor.

Au fost eliminate cotele obligatorii de angajați și servicii din România

Legea veche obliga investitorii să achiziţioneze bunuri şi servicii de la operatori economici din România şi spaţiul Uniunii Europene. Cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor trebuiau să fie cetăţeni români cu rezidență fiscală în România.

Aceste prevederi nu au mai fost incluse în noua lege.