Europa la rascruce: renunțarea totală la importurile de gaze și petrol din Rusia dă peste cap toată strategia energetică europeană.

Ne place, nu ne place ne-am trezit brusc in fața unei realități dure căreia nu știm să-i facem față. Pârghiile prin care Europa încearcă să scape de dependența importurilor de materii prime din Rusia se dovedesc ineficiente, cel puțin pe termen scurt. Se caută soluții de înlocuire a acestor importuri dar toate sunt de durată. Cu toții vorbim despre provocările iernii ce urmează să vină și nu vedem că pericolul bate deja la ușa întregii Europe încă de acum. O vară secetoasă, cu temperaturi extreme induce deja provocări enorme. Suntem la jumătatea anului și depozitele de gaze nu pot fi alimentate pentru că Moscova taie gazele după bunul ei plac. Ne iluzionăm că putem acoperi deficitul cu gaze lichefiate, cu gaze din Marea Nordului, din Olanda sau din Africa. Nici nu mai contează prețul lor, important este să le avem. Dar, nu le vom avea la necesitățile actuale. În concluzie, reducem consumul. Cu ce preț nimeni nu poate anticipa. Pe acest fond a apărut o adevărată concurență tocmai pe marginea refolosirii combustibililor fosili. Revine în actualitate cărbunele, energia nucleară, energia solară și hidrogenul. Fiecare are însă bariere majore de a fi valorificate imediat. Pe acest fond soluția unică este aceea de a reduce consumul până la supraviețuire. Ce se va întâmpla cu industria, cu marii consumatori nu știe nimeni. Cert este că industria gazelor și a cărbunelui a redevenit, din cenușa sistemului energetic vioara întâi. Și de acum încolo urmează valorificarea acestui potențial începând cu mediatizarea lui. Urmăriți cu atenție ce se va întâmpla din punct de vedere mediatic.

REPowerEU: Europa își pune centura de siguranță și ia măsuri pentru a-și consolida securitatea energetică

Declanșarea conflictului militar în Ucraina de către Rusia, principalul furnizor extern de gaze naturale al Uniunii Europene, a reamintit care este valoarea diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a adus securitatea energetică în prim-planul atenției guvernelor Statelor Membre. Uniunea Europeană își pune acum centura de siguranță, printr-un plan menit să protejeze consumatorii de o posibilă întrerupere a furnizării de gaze naturale, dar și să crească securitatea energetică a continentului: planul REPowerEU.

Anunțat în luna martie 2022 și aprobat în luna mai, planul REPowerEU are la bază două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia și necesitatea gestionării crizei climatice. Cei trei piloni ai planului sunt: realizarea de economii de energie, diversificarea aprovizionării și dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile.

În ceea ce privește diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, principalele măsuri vizate în acest sens sunt legate de dezvoltarea infrastructurii de conducte, creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) de la furnizori alternativi, dar și sporirea producției interne.

„Renunțarea la aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia va necesita investiții specifice în infrastructura de gaze pentru a asigura securitatea aprovizionării și modificări foarte limitate ale infrastructurii petroliere, precum și investiții pe scară largă în rețeaua de energie electrică și într-o magistrală a hidrogenului dezvoltată la nivelul întregii UE. În paralel, o parte din capacitățile existente de exploatare a cărbunelui ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru o perioadă mai lungă decât se preconizase inițial, rezervându-se un rol în acest scenariu și pentru energia nucleară și resursele interne de gaze”, se arată în Planul REPowerEU.

Potrivit Comisiei Europene, rețelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea în UE a unei infrastructuri de gaze reziliente și interconectate, de aceea este necesară dezvoltarea acesteia în concordanță cu contextul actual. „Este necesară o infrastructură de gaze naturale suplimentară limitată, care ar necesita investiții estimate la aproximativ 10 miliarde EUR, pentru a completa lista existentă a proiectelor de interes comun (PIC) și a contrabalansa integral pierderea viitoare a importurilor de gaze din Rusia”, a arătat Comisia Europeană.

De asemenea, stocarea gazelor joacă un rol esențial pentru asigurarea continuității aprovizionării cu gaze naturale. Mai recent, Comisia a depus o propunere legislativă care introduce un nivel minim obligatoriu de 80% de stocare a gazelor naturale până la 1 noiembrie 2022 și de 90% în anii următori. „Instalațiile de stocare a gazelor sunt infrastructuri critice de garantare a securității aprovizionării”, a explicat Comisia Europeană.

O altă măsură menită să îmbunătățească reziliența și să reducă prețurile o constituie parteneriatele UE cu țările terțe pentru achiziționarea colectivă de gaze naturale și hidrogen. Așadar, Comisia a creat un Grup operativ privind achizițiile comune de gaze naturale la nivelul UE. „Printr-o acțiune centralizată la nivelul cererii, grupul operativ ar facilita și ar consolida anvergura internațională a UE în raport cu furnizorii de gaze pentru a contribui la asigurarea unor importuri la prețuri adecvate înainte de iarna viitoare”, a explicat Comisia Europeană.

Industria de gaze naturale sprijină REPowerEU

„Conflictul Rusia-Ucraina a evidențiat cât de vulnerabil poate fi sectorul energetic la evenimentele geopolitice. A arătat că astfel de evenimente au un impact negativ asupra tuturor dimensiunilor a ceea ce numim trilema energetică: pot face energia mai puțin accesibilă, mai puțin sustenabilă și mai puțin sigură. Datorită naturii globalizate a piețelor de energie, efectele sunt resimțite și la nivel global”, arată International Gas Union, în Global Gas Report 2022.

Potrivit asociației, „infrastructura adițională, inclusiv instalațiile de import și stocare, pot crește securitatea energetică. Vremea extremă din ultimii doi ani a pus și securitatea energetică la încercare, dar în acest timp, gazele naturale s-au dovedit a fi o sursă sigură de producere a energiei electrice care pot compensa deficitele din alte surse”.

„În timpul crizei (pandemice – n.ed.), infrastructura europeană de gaze a jucat un rol vital în asigurarea menținerii serviciilor esențiale pentru binele cetățenilor europeni, comunităților și economiei acestora. Infrastructura de gaze naturale este o forță motrice a securității aprovizionării cu energie, deoarece furnizează energie neîntreruptă în întreaga Europă pentru a produce în mod continuu electricitate, a furniza combustibil pentru industrie și transport, și oferă cetățenilor europeni energie la prețuri accesibile pentru gătit, încălzire și răcire”, notează asociația Gas Infrastructure Europe (GIE).

Ca răspuns la planul REPowerEU, GIE subliniază că „pentru a asigura aprovizionarea cu energie eficientă și sigură pentru consumatorii din UE, va fi esențial să se păstreze un cadru legislativ care susține piața energetică internă dinamică cu formarea liberă și transparentă a prețurilor, ce permite investițiile semnificative necesare și soluții inteligente pe partea cererii”.

Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze Naturale (IOGP) a anunțat că sprijină pe deplin obiectivul REPowerEU de a stimula diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, economiile de energie și utilizarea energiei regenerabile și a hidrogenului. „Securitatea aprovizionării este o chestiune de interes strategic. Europa (UE27, Regatul Unit și Norvegia) produce aproximativ 40% din gazul natural pe care îl consumă, iar acest lucru contribuie direct la autonomia strategică a Europei. Disponibilitatea tot mai mare a surselor regenerabile contribuie, de asemenea, la o dependență mai scăzută de importuri, iar IOGP salută măsurile propuse pentru a ajuta la accelerarea implementării acestora, care se vor baza pe gaze naturale pentru a stabiliza sursele de energie”, arată IOGP.

Totodată, asociația a lansat un apel către statele membre ale UE „să consolideze și mai mult reziliența UE prin optimizarea producției de resurse de petrol și gaze naturale a Europei”. De asemenea, IOGP subliniază că „furnizarea sigură de energie către consumatori se realizează cel mai bine prin piețe de energie stabile, bine reglementate, interconectate și lichide, cu formarea liberă și transparentă a prețurilor pentru sursele de energie concurente de la o diversitate de furnizori interni și globali” (sursa, AICI).

„Europa trebuie să-și adapteze politicile astfel încât să sprijine mai mult infrastructura de gaze și să crească producția internă, pentru a-și susține securitatea aprovizionării”, se arată într-o analiză cuprinsă în revista Global Voice of Gas, publicată de International Gas Union.

„Pentru liderii europeni, provocarea este triplă. Trebuie luate măsuri pentru a susține aprovizionarea generală cu energie și scăderea prețurilor, înlocuind în același timp cât mai curând posibil sursele rusești de energie cu unele alternative, asigurând totodată că decarbonarea rămâne o prioritate. Pe fondul acestor condiții nefavorabile, Comisia Europeană urmărește creșterea importurilor non-rusești de gaz natural lichefiat și prin conducte, în lumina acțiunilor Moscovei din Ucraina. Comisia recunoaște că infrastructura de gaz va trebui să fie extinsă, pentru a furniza o mai mare securitate energetică. Dar rămâne de văzut dacă UE își va adapta politicile pentru a sprijini acest lucru”, se mai arată în analiza menționată.

Cum își consolidează România securitatea energetică

În ceea ce privește creșterea producției UE de gaze naturale pentru a spori securitatea aprovizionării, există și unele provocări legate de creșterea ofertei interne a Europei. „În primul rând, există aspectul geologic: multe țări europene au industrii mature de țiței și gaze, cu un potențial mai mic pentru noi descoperiri. Producția europeană a fost în declin de la începutul anilor 2000, în mare parte cauzată de producția redusă din Regatul Unit și zăcământul Groningen din Țările de Jos”, Global Gas Report 2022.

Cu o istorie de peste un secol în exploatarea gazelor naturale, una dintre cele mai vechi din lume, România se află într-o situație similară celorlalte state europene, confruntându-se cu declinul producției. Avantajul strategic, acum, este dat de resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, care, dezvoltate, nu doar că ar acoperi integral necesarul de consum intern, ci ar putea transforma România într-un furnizor regional de securitate. Dacă decizia de investiții va fi luată, primele molecule din Neptun Deep ar putea intra în sistem la finele anului 2026, conform estimărilor actuale a operatorilor. În luna iunie este așteptată însă începerea producției în perimetrul Ana de către compania Black Sea Oil & Gas, ceea ce va aduce volume suplimentare pe o piață internă în scădere.

O altă veste bună a venit de la Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din România. În luna mai, compania a semnat un acord cu Fondul de Investiții Inițiativa celor Trei Mări pentru a colabora în ceea ce privește construirea unei infrastructuri de gaze naturale în România. Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane euro.

Acordul „recunoaște importanța strategică și economică a investițiilor în infrastructura de gazoducte din România. Având în vedere rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale României, se anticipează că investițiile suplimentare în infrastructura de transport al gazelor naturale vor stimula dezvoltarea economică în regiune, sprijinind în același timp securitatea energetică europeană și tranziția energetică în regiunea celor Trei Mări”, a transmis Transgaz.

Așadar, România trebuie să continue să facă eforturi în direcția măsurilor luate la nivel european: pentru a asigura energie din surse sigure, stabile și care să asigure, totodată, atingerea obiectivelor de mediu.