Funcționarea centralelor pe cărbune în această iarnă va menține siguranța sistemului energetic dar nu va genera o scădere a prețuluui energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunțat cu mare satisfacție că România va menține în funcțiune mai multe centrale pe cărbune, după renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană. Poate fi considerat un success al României acest demers? Probabil că, da, numai că cei de la Comisia Europeană nu au făcut un favor României, ci mai degrabă au înțeles că vulnerabilitatea sistemului energetic European este foarte mare în condițiile în care multe țări au fost nevoite să închidă capacități de generare care funcționau în bandă. Energie verde rămâne un obiectiv prioritare pentru Europa, dar renunțarea totală la capacitățile clasice este încă imposibilă în anii ce vin.

„Da, în continuare România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august 2026”, a anunțat ministrul Bogdan Ivan, într-o conferință de presă.

Astfel, grupurile pe cărbune din Craiova vor rămâne active, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic, energie electrică și abur pentru compania Ford, a precizat el.

De asemenea, grupurile pe cărbune de la Govora vor rămâne active până în vară, când va intra în funcțiune noul sistem energetic al municipiului. „Vom avea în continuare agent termic pentru locuitorii din Râmnicu Vâlcea”, a precizat acesta.

„Reprezintă cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic. Prin această modificare a PNRR, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu – situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă – va fi 100% evitat”, a declarat Bogdan Ivan.

Interesant este că ministrul Energiei nu vorbește nimic despre centralele pe cărbune de la Turceni și Rovinari (Ișalnița deja s-a oprit), sau despre centrala de la Paroșeni, unități care au cel mai mare aport de energie în sistem atunci când consumul se situează la niveluri mai ridicate. Cât vor mai funcționa aceste centrale, la ce preț vor produce energia și mai ales cum își vor achiziționa material primă de care au nevoie pe timpul anotimpului rece? Aici este de fapt cheia înn care trebuie să interpretăm așa zisul success al renegocierii PNRR.

Este cât se poate de bine cunoscut faptul că centralele pe cărbune au cel mai ridicat preț de producție a energiei electrice și că în funcție de acest preț marginal se aliniază și prețul celorlalți producători. Altfel spus vom avea curent sigur în sistem, dar în același timp și un preț foarte ridicat. Din acest punct de vedere, lupta ministrului energiei cu prețurile va fi una deja din start pierdută. Confirmă acest lucru și fostul președinte al ANRE, Niculae Havrileț: „ministrul Energiei, de la PSD fiind, are tot interesul să țină cât mai mult în picioare zona cărbunelui, pentru că acolo este un bazin electoral mare. În realitate, închiderea termocentralelor pe cărbune n-are așa multă legătură cu ce ne cere UE ci cu faptul că, după liberalizarea pieței, ele s-au exclus singure. Au un cost de producție de 300 lei/MWh, la care se adaugă alți 80 de euro, taxa pe carbon, impusă într-adevăr de UE, pe principiul ”poluatorul plătește”. Deci, ca să fie în piață, ar trebui ca un consumator să platească măcar 750 de lei pe MW. Iar prețurile astea se găsesc doar la orele de vârf, seara, în special, iar termocentralele nu pot produce doar seara. În restul zilei, vine energie ieftină din import. Deci, singura soluție ca să mai rămână în funcțiune și pe viitor ar putea fi o schemă legislativă prin care consumatorii să fie obligați cumva să consume energie de la cărbune. Dar nu văd cum s-ar putea face asta”, spune, pentru Economedia.ro, Niculae Havrileț, fost președinte ANRE, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, fost director general la Electrica Distribuție, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Petrom.

De acum încolo urmează să vedem cine are dreptate.