Inteligența artificială crește presiunea pe sistemele energetice mondiale

Dezvoltarea puternică a inteligenței artificiale în anii ce vin anticipează o creștere spectaculoasă a cererii de energie electrică la nivel mondial. Europa, care înregistrează o oarecare rămânere în urmă, prin comparație cu SUA sau China, în domeniul AI și-a propus un plan ambițios de recuperare a terenului pierdut anunțând deja investiții de peste 200 de miliarde de euro în acest sector. Ce se va întâmpla însă cu cererea de energie, dat fiind faptul că și în momentul de față țările europene se confruntă cu un deficit major, dar mai ales cu prețuri foarte ridicate la energie?

Pe lângă multe alte lucruri în care cele mai avansate ţări ale lumii sunt într-o concurenţă acerbă, pe tărâmul capacităţilor de inteligenţă artificială e o adevărată cursă a dezvoltării de modele AI tot mai sofisticate şi mai capabile, doar că aceste abilităţi vin la pachet cu nevoia de a investi în supercomputere imense, excepţional de puternice, care să susţină infrastructura neuronală a acestor produse de inteligenţă artificială. Şi dacă înainte se vorbea de centre de date, care conţineau multiple unităţi de procesare ce puteau deservi în paralel multiple funcţii, fără a fi neapărat corelate între ele, noi centre de date sunt formate din unităţi de procesare ce devin module componente în arhitectura cumulată a marii capacităţi comune de procesare, conectate funcţional între ele, iar astfel devin efectiv un supercomputer integru. Spre exemplu, Franța a anunțat deja că un singur asemenea supercomputer va consuma o putere uriaşă de 1 GW.

Cea mai recentă ediție a raportului Deloitte Technology, Media and Telecommunications (TMT) Predictions arata ca utilizarea inteligenței artificiale generative (Gen AI) va dubla consumul de energie electrică al centrelor de date la nivel global, până în anul 2030, în condițiile în care peste 30% dintre smartphone-urile noi și aproximativ 50% dintre computere ar putea avea funcții de procesare cu ajutorul Gen AI integrate local, în acest an.

Conform documentului de specialitate, publicat luni, gradul de folosire a soluțiilor de inteligență artificială care nu necesită supraveghere umană (‘agentic AI’) este în creștere, 25% dintre organizațiile care utilizează Gen AI urmând să implementeze această tehnologie până la finele anului 2025, iar ponderea va crește la 50% până în 2027.

Totodată, numărul mediu de abonamente pentru servicii de tip ‘video streaming’ pentru fiecare gospodărie va ajunge la cel mai înalt nivel în acest an, patru în SUA și 2,5 în Europa, apoi va scădea, ceea ce va duce la agregarea pieței.

În același timp, tot mai multe dispozitive au procese de Gen AI integrate local (‘on-device Gen AI’), astfel că, în 2025, peste 30% dintre smartphone-urile noi și aproximativ 50% dintre computere ar putea avea funcții de procesare cu ajutorul acestei tehnologii.

Consultanții Deloitte sunt de părere că, pe măsură ce gradul de utilizare a soluțiilor de Gen AI crește mai repede decât alte soluții și aplicații, consumul de energie electrică al centrelor de date se va dubla până la 4% din consumul global de energie electrică, în următorii cinci ani. Astfel, energia electrică necesară pentru a susține cele mai importante componente ale centrelor de date, printre care sistemele de stocare și de răcire și comutatoarele de rețea, va ajunge la 96 de gigawați la nivel global, până în 2026, iar operațiunile care folosesc inteligența artificială (AI) vor consuma peste 40% din această energie.

Raportul estimează că, pe fondul acestor inovații tehnologice, deepfake-ul (videoclipuri, fotografii și materiale audio care par reale, dar sunt generate de instrumente bazate pe AI) devine o sursă de îngrijorare ce impulsionează organizațiile să-și îmbunătățească nivelul de securitate și de verificare a conținutului digital.

‘Pentru a detecta conținutul fals și a crea standarde de verificare a autenticității conținutului, organizațiile ar trebui să acorde o atenție sporită instrumentelor și furnizorilor care folosesc date de calitate, din surse variate, precum și colaborării cu alte companii din diverse industrii. În același timp, raportul subliniază că utilizatorii finali ar trebui încurajați să verifice informațiile din surse de încredere și să folosească autentificarea în mai mulți pași pentru a limita riscurile asociate cu deepfake’, consideră specialiștii.

În acest context, raportul prognozează că piața se va stabiliza la doar doi sau trei jucători de SVOD, completați de agregatori, ce vor crea oferte care permit accesul la mai multe surse de conținut. Acest model este deja vizibil în SUA, Marea Britanie și Franța, dar și în Europa Centrală, unde 25% din totalul abonamentelor SVOD sunt indirecte, obținute prin furnizorii de servicii TV cu plată sau de telecomunicații.

Ediția de anul acesta a raportului Deloitte TMT Predictions oferă o perspectivă asupra tendințelor din domeniul tehnologiei, media și telecomunicații care pot perturba și transforma ecosistemele de afaceri și de consum din întreaga lume.