Pana sa avem inca doua reactoare nucleare, SN Nuclearelectrica nu poate intarzia retehnologizarea Unitatii 1de la Cernavoda

Discutiile despre dezvoltarea unor noii capacitati de energie electrica in Romania au redevenit de actualitate dupa ce realitatea a demonstrat ca vulnerabilitatea Romaniei in ceea ce priveste securitatea energetica este in crestere. Chiar daca ne situam inca intr-o pozitie confortabila din acest punct de vedere, comparativ cu alte tari europene, am devenit constienti ca in lipsa unor investitii imediate riscam sa trecem in cealalta extrema. Despre investitii in sistemul energetic vorbim, in van, de ani buni de zile. Se stie ca in acest sector investitiile sunt cu bataie lunga, iar banii recuperati se vor regasi inevitabil in factura finala a consumatorilor. Sa fie acesta motivul pentru care asistam la un blocaj investitional care pare ca nu se mai termina? Foarte probabil. Cert este ca, exceptand compania chineza care negociaza de cativa ani pentru constructia a inca doua unitati nucleare la Cernavoda, nici un al mare investitor strain nu s-a aratat interesat de piata din Romania. Cu alte cuvinte, statul roman revine in pozitia de investitor strategic in sectorul energetic, cu atat mai mult cu cat detine inca pachete majoritare de actiuni la majoritatea producatorilor.

SN Nuclearelectrica este compania care nu-si mai poate permite nici o abatere de la strategia de dezvoltare, cu atat mai mult cu cat industria nucleara ia amploare in tarile din jur. Din pacate, in efortul de a-si consolida pozitia in sistemul energetic romanesc, Nuclearelectrica nu are nici un sprijin vizibil din partea actionarului majoritar, adica statul roman. In aceste conditii, Nuclearelectrica trebuie sa-si gestioneze exclusiv individual programele de dezvoltare (facem exceptie de unitatile 3 si 4), in primul rand retehnologizarea Unitatii 1 de la Cernavoda. Actuala echipa manageriala este constienta de provocarile pe care le are in fata si incearca sa raspunda, in limitele permise, acestora. Atunci cand se aruca in carca Nuclearelectrica si productia de uraniu si problema apei grele si retehnologizarea Unitatii 1 si exodul de personal calificat atunci lucrurile se complica si mai mult. Ca atare, conducerea Nuclearelectrica si-a stabilit clar obiectivele prioritare pentru perioada urmatoare. Le putem intelege cat se poate de clar di din declaratiile acordate Agerpres de catre directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghita:

“De ce este atat de importanta retehnologizarea Unitatii 1 pentru SNN si pentru Romania? Pentru ca la mai putin de jumatate din costul de constructie a unei noi unitati nucleare, putem opera in aceleasi conditii de siguranta nucleara Unitatea 1 pentru inca 25-30 de ani. Asta inseamna securitate energetica, locuri de munca si independenta de importuri”, a spus Ghita.

Spre comparatie, proiectul unitatilor 3 si 4 (doua unitati de acelasi fel ca si unitatea 1) este estimat la 6,5 miliarde euro, prin urmare retehnologizarea reactorului 1 ar insemna in jur de 1,5 miliarde de euro. Cosmin Ghita a adaugat ca proiectul se afla in faza I, in care urmeaza a se desfasura in primul rand activitatile de organizare a proiectului, procesul de finalizare a documentatiilor-suport necesare pentru pregatirea studiului de fezabilitate, inclusiv elaborarea si supunerea spre aprobare a acestuia de catre actionari, in anul 2021.

In ceea ce priveste proiectul reactoarelor 3 si 4, pentru care statul roman se afla in negocieri cu compania chineza CGN, oficialul Nuclearelectrica a aratat ca noile unitati sunt necesare pentru a raspunde unor noi nevoi de consum, avand in vedere iarna si vara acestui an, cand consumul a ajuns la cote-record.

“Pentru Nuclearelectrica, ca parte in proiect, Unitatile 3 si 4 inseamna castig evident din valorificarea activelor, operare si mentenanta si asigurare de fascicule de combustibil. Pentru statul roman, inca doua unitati nucleare vor asigura efectiv o mare parte din productie dupa anul 2025, intr-un mix energetic reorientat pe indeplinirea tintelor de decarbonizare. Este clar, avand in vedere situatiile din iarna si vara anului 2017, ca Unitatile 3 si 4 nu vor suplimenta capacitati, asa cum s-a spus repetat despre acest proiect, ci vor raspunde efectiv unor nevoi de consum”, a aratat Ghita.

Intrebat daca recomanda aplicarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenta la reactoarele 3 si 4, el a raspuns: “In mod categoric, da. Da, pentru ca orice investitie majora in energie are nevoie in prezent de un astfel de mecanism, varianta care nu este, in mod categoric, o alegere a dezvoltatorilor, implicit a producatorilor de energie, ci este un efect considerabil al esecului de piata. Si avem deja precedentul Marii Britanii. Romania trebuie sa identifice mecanisme de finantare care sa permita realizarea acestor investitii majore, intrucat modalitatea traditionala de finantare, adica sprijinul integral oferit de stat, nu este o solutie in conditiile actuale de piata. Devine firesc pentru companiile care doresc dezvoltarea investitiilor in domeniul energetic sa identifice astfel de mecanisme suport, in care statul joaca firesc un rol subsidiar de sustinere”.

Potrivit acestuia, mecanismul contractelor pentru diferenta, prin care statul asigura diferenta dintre un pret stabilit si pretul pietei, este un mecanism financiar care se raporteaza la preturile de piata, care nu supracompenseaza, nu garanteaza profit discretionar si include riscuri aferente oricarui mecanism bazat pe date de piata.

Ghita a adaugat ca, in cazul in care negocierile cu chinezii esueaza, statul roman va relua procedura de selectare de investitori si nu crede ca Romania va renunta la a dezvolta ceea ce deja poate sa faca foarte bine, respectiv operarea de centrale nucleare.

“Daca ne uitam la prognozele UE pentru anumite state, pentru tinta 2050, raportat la estimarea cresterii productiei de nuclear, vom observa asa: Bulgaria 36% nuclear in 2050, Polonia 28%, Cehia 54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%, Lituania 53%, Slovenia 43%, Romania 27%, cu reactoarele 3 si 4 in functiune”, a continuat seful Nuclearelectrica.

De asemenea, el a mai spus ca ar trebui modificata Legea salarizarii, in scopul mentinerii in tara a expertilor din sectorul nuclear, avand in vedere conditionarea nivelului salarial de cresterea productivitatii. “Trebuie sa avem masuri de retinere a expertilor, avand in vedere trendul international de constructie de noi unitati nucleare si migrarea specialistilor din motive strict financiare. Sigur, din punct de vedere economic, exista diferente intre state precum Emiratele Arabe Unite, China etc si Romania, dar este obligatoriu sa reactionam si sa actionam in timp pentru pastrarea expertilor. Acestia se formeaza greu si se retin la fel de greu”, mai spune Ghita.

In alta ordine de idei, in legatura cu sursa de aprovizionare cu uraniu, el a precizat ca Nuclearelectrica va realiza un studiu pentru identificarea celei mai eficiente metode de aprovizionare cu materie prima in asa fel incat fie asigurate necesitatile companiei, dar si sa fie mentinut ciclul integrat in Romania.

“Este un mare avantaj pe care dorim sa-l mentinem. Evident ca masurile rezultate din analiza vor fi supuse votului actionarilor. SNN este o companie listata si va actiona cu respectarea totala a drepturilor actionarilor sai. Pana la definitivarea acestui studiu, SNN isi va asigura materia prima necesara cu respectarea legislatiei incidente’, a mai aratat Ghita.