Parlamentul canta in struna Apelor Romane. Apa pentru productia de energie electrica va ajunge sa coste cat certificatele de emisii de carbon?
De zece ani incoace, statul roman incaseaza bani frumosi pentru apa uzinata in productia de energie electrica, principalele victime ale cresterii preturilor fiind Hidroelectrica si microhidrocentralele. Politica de taxare a apei utilizate in productia de energie electrica a devenit o povara pentru orice noua investitie. Mai mult decat atat, microhidrocentralele existente in momentul de fata au ajuns sa plateasca pentru apa uzinata mai mult decat castiga din productia de energie.
In Romania functioneaza, in prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalata totala de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica. Acesti producatorii platesc trei tipuri de taxe: pe apa turbinata, de circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore – circa 27,31 lei/m2/luna si taxa pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 RON x metri cadere/luna. In cazul unei microhidrocentrale, suprafata chiriei albiei minore supusa taxarii este cuprinsa intre 60 si 100 de metri patrati.
Microhidrocentralele, dar si Hidroelectrica, au avut obligatia ca – pana la data de 17 ianuarie 2021 – sa monteze debitmetre in unitatile lor pentru a masura cantitatea de apa folosita efectiv pentru productia de energie. Totodata, s-a stabilit ca in unitatile de producere a energiei hidro, in care din punct de vedere tehnico-constructiv nu se potate indeplini aceasta obligatie, cuantumul contributiei resurselor de apa se va calcula la maximul debitului stipulat in autorizatia de gospodarire a apelor, conform unor modificari operate la Legea 122/ 2020 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 si Ordonantei de urgenta nr. 225/2020 .
Impactul apei uzinate in productia de energie electrica este insa si mai vizibil in cazul Hidroelectrica, cel mai mare producator din tara. Nu intamplator, Fondul Proprietatea, actionar minoritar la Hidroelectrica, atrage atentia ca majorarea taxei pe apa uzinata pe care Hidroelectrica ar trebui sa o plateasca Administratiei Nationale Apele Romane (”ANAR”), pune in mare pericol profitabilitatea companiei. Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucuresti si Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea spune ca taxa pe apa uzinata a crescut in ultimii ani. Astfel, in 2010 statul a crescut de patru ori aceasta taxa, ea ajungand la 1,10 lei/mia de metri cubi. In a doua parte a anului 2020 taxa a crescut la 1,14 lei/ mia de metri cubi, legislatia permitand ANAR sa actualizeze anual taxa cu nivelul inflatiei.
Johan Meyer a afirmat ca pana in 2020 legislatia a permis acestor producatorilor de energie sa determine volumul apei uzinate pe baza volumului de electricitate produs de fiecare hidrocentrala (metoda indirecta). Din ianuarie 2021, Legea 120/2020 si OUG 225/2020 au impus producatorilor de energie hidro obligatia sa instaleze contoare pentru determinarea volumului de apa folosit la producerea energiei electrice (metoda directa). In caz de nerespectare, producatorii de energie hidro trebuie sa plateasca taxa de apa catre ANAR la nivelul debitului maxim autorizat, in locul volumului de apa efectiv utilizat.
El a mentionat ca nu exista contoare de apa certificate care sa indeplineasca cerintele legale, avand in vedere varietatea specificatiilor tehnice ale hidrocentralelor si a dimensiunilor debitului de apa.
O alta modificare a legislatiei este in prezent dezbatuta in Camera Deputatilor si propune o taxa fixa pe apa de 33 lei / MWh produs.
“Fondul saluta introducerea unui tarif fix bazat pe energia electrica produsa, care este un mecanism mai transparent si neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contributiile datorate ANAR si nu necesita ca Hidroelectrica sa instaleze echipamente de masurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund ingrijorati de nivelul propus al taxei, care genereaza costuri suplimentare arbitrare si nejustificate pentru companie, intrucat taxa pe apa platita de Hidroelectrica va creste de la aproximativ 350 milioane lei la aproape 528 milioane lei intr-un an hidrologic mediu. Consideram ca este o crestere inutila si nerezonabila, favorizand pe nedrept o alta institutie de stat, mai ales ca serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au imbunatatit si, prin urmare, nu justifica o crestere a acestei taxe. Aceasta majorare reprezinta un regres in ceea ce priveste rentabilitatea Hidroelectrica si transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic romanesc. Solicitam Camerei Deputatilor sa nu aprobe nivelul propus al taxei pe apa si sa permita analizarea in continuare a nivelului potrivit al acesteia”, a spus Johan Meyer, intr-un comunicat.
Potrivit datelor prezentate de el in cadrul conferintei, Hidroelectrica a platit 1,67 miliarde de lei pe taxa pe apa doar in ultimii 5 ani. Inainte de 2010, costul total cu taxa pe apa al Hidroelectrica era semnificativ mai mic, sub 100 milioane lei/an. Costul mediu al taxei pe apa al companiei in ultimii 5 ani este echivalent cu 21 lei/MWh produs.
De asemenea, contributiile aferente apei uzinate platite de Hidroelectrica in 2018 si 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR si au reprezentat 74,2% , respectiv, 55,7% din cheltuielile salariale platite angajatilor ANAR.
Fondul Proprietatea semnaleaza riscurile majore pentru Hidroelectrica, angajatii sai si statul roman, in cazul in care cadrul legislativ in domeniul apei ramane neschimbat. Este vorba despre un impact negativ asupra valorii si profitabilitatii companiei si inrautatirea perceptiei investitorilor asupra riscului companiei si a riscului de tara in general. Noul tarif presupune costuri mai mari de productie pentru cel mai mare producator de energie electrica din Romania.
Acesta ar presupune acces diminuat la finantare ca urmare a scaderii profitabilitatii si a lipsei de incredere generata de cresterea arbitrara a anumitor preturi/ costuri. Ar avea un impact negativ asupra dividendelor si impozitelor platite de companie statului roman si ar duce la cresterea potentiala a preturilor la electricitate in Romania. De asemenea, ar avea un impact negativ asupra Romaniei in ceea ce priveste tintele de energie verde, intrucat 100% din productia Hidroelectrica provine din surse regenerabile.
Fondul Proprietatea face apel la membrii Camerei Deputatilor sa ia in calcul toate aceste consideratii, sa nu aprobe in plen nivelul propus al taxei pe apa si sa retransmita proiectul de lege Comisiei pentru Agricultura a Camerei Deputatilor pentru o analiza detaliata a nivelului taxei pentru producatorii de energie hidroelectrica