Tranzactiile cu gaze pe Bursa Romana de Marfuri sunt in crestere. Pretul a fost in scadere, dar sa nu uitam ca vine iarna

Trendul ascendent al pietei de gaze naturale, trend pe care il anticipam odata cu disparitia prevederilor nefericite ale binecunoscutei OUG 114, a continuat in cursul trimestrului trei, cu evolutii  pozitive mult accentuate ale celor doi principali indicatori : cantitatile tranzactionate si preturile rezultate. O analiza a graficelor celor doi indicatori, pe parcursul  intregului an, arata foarte clar o tendinta de revenire spre normalitate incepand deja cu trimestrul doi, odata cu anuntarea anularii constrangerilor din amintita ordonanta, urmata de o accelerare accentuata a evolutiei favorabile in cel de-al treilea trimestru, liber de orice impuneri de reglementare.

Astfel, volumul tranzactiilor incheiate pe platformele spot si forward ale BRM la sfarsitul lunii septembrie a depasit 36Twh, volumul trimestrului trei depasind cu mult volumele cumulate ale primelor doua trimestre ale anului. Cauza principala o reprezinta evident liberalizarea pietelor, posibilitatea tranzactionarii la preturi reale, rezultate din intalnirea cererii cu oferta, ceea ce a sporit interesul pentru operatiuni in regim bursier.

O noutate a acestei perioade a constituit-o introducerea regimului GRP ( “gas release program” ), masura laudabila in sine dar, in opinia noastra, numai un prim pas spre regimul normal bursier, acela de formator de piata ( “market maker” ). Noul regim insa, din punct de vedere al impunerii volumelor  tranzactionate este mai redus decat cel precedent, obligatiile de tranzactionare pentru participantii la piata fiind inlocuite cu cele  de ofertare, obligatii ce se concretizeaza extrem de rar in tranzactii efective. Aceste lucruri ne indreptatesc sa afirmam ca dinamica pozitiva a volumelor tranzactionate se datoreaza liberalizarii si cresterii maturitatii pietei, avand ca protagonisti principalii jucatori, si in mod special, producatorii.  Demonstratia acestei afirmatii este data de volumele tranzactionate, mult mai mari decat cele impuse de regimul GRP.

Preturile medii ponderate pentru cantitatile livrate in acest interval au cunoscut o scadere accentuata, de la peste 105lei/Mwh la inceputul anului, la 65-68lei/Mwh la nivelul lunii septembrie. Evident, se poate argumenta cu efectele pandemiei si reducerea preturilor la nivel mondial, dar urmarind evolutia la nivelul intregului an, motivele sunt cu totul altele.

Pe plan international, intervalul cu preturile cele mai scazute a fost cel al verii, pana spre inceputul lunii august, iar incepand cu luna septembrie acestea s-au majorat cu peste 50%. In acelasi timp, preturile pe piata locala au inceput sa scada pe perioada de vara, scadere ce insa a continuat  si in luna septembrie, contrar celor internationale. Totodata, diferentele (spread-ul ) dintre preturile bursei central-europene CEGH  si cele inregistrate pe BRM au inceput sa scada, iar incepand cu luna septembrie chiar s-au inversat: gazul natural cumparat pe piata locala este mai ieftin decat cel central-european.

Explicatia este extrem de simpla: efectele nefaste ale OUG 114, amplificate de modul rigid si excesiv al ANRE de aplicare, au condus la cresteri ale preturilor pietei locale cu peste 50% fata de cele europene, iar contractele pe termen lung incheiate in acea perioada au necesitat timp pentru a-si consuma influentele. Pe toata durata de existenta a ordonantei, efortul preturilor mari, deformate, a fost suportat de consumatorii finali din domeniul industrial.

Daca se urmareste insa evolutia preturilor pietei spot, se observa ca in perioada februarie-iunie intre preturile medii ponderate ale contractelor la termen si cele ale pietei spot exista un spread de 50-100%. Piata spot, cea care da masura valorii reale de moment, aflata la jumatate fata de cea la termen, a constituit o anomalie ce trebuia sa dea de gandit autoritatilor. Mai mult, pretul de 68lei/Mwh, calculat de ANRE ca asigurand o protectie pentru consumatorii finali, in principal cei casnici, s-a dovedit a fi mult mai mare fata de pretul pietei pentru o buna perioada de timp. Asa zisa protectie a consumatorilor finali casnici s-a transformat practic intr-o obligatie a acestora de a cumpara gaze naturale la preturi mai mari decat cele ale pietei reale ! In conditiile in care ambele categorii de consumatori au fost practic defavorizate, este interesant de aflat cine a avut de castigat in acceptiunea autoritatilor.

O alta caracteristica  resimtita pe toata durata anului a fost cresterea importurilor, determinata de preturile pietei europene mult mai mici decat cele locale. Influenta acestor importuri pe piata a fost insa una pozitiva, reusind sa tempereze cresteri explozive pe o piata total bulversata, preturi ce au depasit uneori 120-125 lei/Mwh. Astazi, prin reducerea preturilor, acest trend este inversat si au aparut primele cantitati exportate, este drept, reduse.

Ca si concluzie, aceasta crestere a volumelor tranzactionate pe bursa, simultan cu reducerea semnificativa a preturilor si aducerea acestora sub sau cel mult la nivelul celorlalte piete europene, ne indreptatesc sa fim optimisti intr-o evolutie normala si corecta a pietei de gaze naturale. Conditia de baza este ca autoritatile sa-si limiteze interventiile asupra pietelor si sa le lase sa evolueze liber, in conditii de concurenta si transparenta. Este evident ca nimeni nu va raspunde de consecintele unor astfel de interventii, dar macar nefericita experienta trebuie inteleasa si nerepetata. De asemenea, previziuni apocaliptice privind explozii de preturi pe piete lasate libere, nereglementate, previziuni contrazise categoric de evolutiile prezente si de cele ale perioadei 2017-2018, trebuie evitate.