Plastic transformat în combustibil. Pana mai deunazi era subiect de film SF. Acum este mai aproape de realitate ca niciodata. Fezabil si foarte prietenos cu mediul, în conditiile în care plasticul asa cum îl gasim în diverse combinatii, în produsele folosite zi de zi, este extrem de poluant.

Aproape 300 de milioane de tone de deseuri de plastic sunt generate anual în toata lumea. Doar o mica parte este reciclata, în vreme ce sute de milioane de tone ajung la gropile de gunoi sau, mai rau, în mari si oceane. Iar pana în 2050 am putea gasi în apele marilor mai mult plastic decat peste, potrivit Fundatiei Ellen MacArthur. Imaginati-va însa ca am putea gasi o utilizare pentru tot acest plastic sa-l transformam în carburant, spre exemplu. Ei bine, o astfel de viziune capata contur, anunta presa germana.

O companie din Germania, Biofrabrik Group lucreaza la productia de carburant obtinut din deseuri de plastic. Dupa sase ani de cercetari, a dezvaluit prototipul unei masinarii capabile sa transforme un kilogram de plastic în aproximativ un litru de combustibil.

Desi masinaria pare oarecum futurista, foloseste de fapt un proces relativ bine cunoscut – piroliza. Într-un mediu fara oxigen, deseurile de plastic maruntit sunt încalzite la 500 de grade Celsius pentru a îndeparta rezidurile, precum nisipul si sarea. La sfarsit, ramane un lichid asemanator petrolului.

În viziunea fondatorului companiei, acest utilaj ar trebui folosit în parteneriat cu hotelurile si municipalitatile pentru a curata plajele de plastic. În acest mod nu s-ar reduce doar cantitatea de material plastic din natura, dar ar fi produs si carburant care sa fie folosit pentru a alimenta vasele de transport sau generatoarele de energie electrica.

Asadar, deseurile sunt o mina de aur pentru productia de combustibil verde. Iar Romania trebuie sa se alinieze si ea la obiectivele europene si sa gaseasca o varianta pentru cantitatea mare de deseuri produsa anual. La acest moment, valoarea taxei de pe gunoi este de 200 lei pe tona si poate fi încasata integral de procesator – centralele. Acestea produc si oxigen, pe langa hidrogen, si ajuta la stocarea carbonului în sol. Astazi, aceste deseuri urbane sunt depozitate în gropi de gunoi, în proportie de 94%, arata un raport. Nu se face sortare, pentru ca e un serviciu scump, fata de simpla depozitare. Însa recuperarea si reciclarea materialelor refolosibile este o cerinta europeana.

Romania nu recicleaza deseurile, conform datelor Eurostat. Alaturi de Grecia si Bulgaria, suntem în coada Uniunii Europene, în ceea ce priveste reciclarea. Lipsa reciclarii scumpeste în general, viata tuturor, deoarece materiile prime sunt din ce în ce mai rare si mai scumpe, iar noi “le aruncam la gunoi”.

Comisia Europeana ameninta Romania ca va initia o procedura de infrigement pentru nerespectarea obligatiilor ecologice la gropile de gunoi. Pentru fiecare tona de deseuri care ajunge la groapa de gunoi se plateste 120 lei la Administratia Fondului de Mediu si minim 80 lei la administratorul gropilor.

Ce se poate încasa este legat de cantitatea de deseuri care vor fi procesate.

Propunerea consta în realizarea în Bucuresti, în incintele Centralelor ELCEN, a Sistemului 3-DET – Centralele electrice, racordate la reteaua de caldura si la cea electrica, si a Statiilor SPID, amplasate în unitati STB, sistem care face transferul masa–energie–masa si prin care se obtine, din deseuri urbane, energie electrica, hidrogen si energie termica. Deseurile sunt valorificate 100% prin sortare, procesare si livrare.

În Sistem intra 1.033.874 tone/an de deseuri care se elimina definitiv, punandu-se în miscare 620 autobuze pe zi, valorificand 465.874 tone de materiale reciclate si sechestrand 45.440 tone de carbon. Totodata, se livreaza catre populatie o caldura pentru 10.000 de unitati de locuit. Procesarea are loc în trei centrale de cogenerare si într-un numar de 30 de statii SPID, pentru 620 autobuze, în Bucuresti. Sistemul va impune, în premiera, standarde privind mobilitatea auto „pe hidrogen” în Romania. În Bucuresti si împrejurimi vor circula autobuze cu hidrogen, iar un calator va sti ca gaseste în Bucuresti pompe de hidrogen – un autovehicul pentru cinci persoane consuma un kilogram hidrogen la 100 Km.

Pe masura ce se capata experienta si procesele cresc în amploare, respectiv o crestere a cantitatilor de deseuri si/sau o cerere sporita de hidrogen, se pot adauga noi linii de productie sau înlocui utilajele cu unele cu o capacitate mai mare, utilajele înlocuite viabile fiind amplasate în alte localitati, pentru augmentarea retelei de hidrogen. Transportul privat, atat cel comercial cat si cel indiviual va contribui major la acest fenomen. La dimensiuni de 10 ori mai mici, precum 100.000 de tone de deseuri pe an, sistemul se poate implementa în orice judet.

Avantajele pentru mediu

– Se elimina deseurile urbane, se elimina efectele depozitarii sau a altor forme de eliminare (incinerarea, nerecomandata si nefinantata de UE) a deseurilor,

– Se recupereaza, se recicleaza si se reintroduc în economia circulara cca. 465.874 to deseuri reciclate, utilizabile imediat,

– Se elimina din atmosfera poluarea data de echivalentul transportului în comun pe motorina si a colectarii si transportului la groapa de gunoi.

– Dispar surse de poluare: deseurile urbane si formele actuale de depozitare sunt eliminate, dispare o parte din poluarea data de transportul deseurilor de la locul de colectare la locul de depunere;

– Parte din carbonul continut de deseuri (altfel, atmosferic) se colecteaza (char-ul) si se stocheaza în sol;

– Energia termica degajata ce însoteste procesele este folosita comunitar, cu costuri de productie zero;

Avantajele economice:

– 450 de noi locuri de munca în Sistem si 600 în constructii;

– Total încasari si economii de 173 861 200 euro / an;

– Atingerea standardelor de poluare, îndepartarea pericolului de infrigement;

– Introducerea tehnologiilor moderne de obtinere a energiei din deseuri si surse regenerabile/verzi si a trasportului „pe hidrogen”.

Avanataje privind imaginea si prestigiul

Se face un pas mare spre o lume verde si mai curata. Romania poate deveni un model de dezvoltare si totodata, Bucurestiul, o locomotiva a dezvoltarii, atat pentru localitatile din tara, cat si pentru cele europene.

De unde pornim

În UE, în anul 2016, au fost depozitate 45,7% din deseuri si reciclate 37,8%. În Romania, în anul 2016, au fost depozitate 94,1% din deseuri si reciclclate doar 4 %.

Ce avem de facut

Adoptarea unei viziuni integratoare presupune coerenta politica si consecventa investitionala. Constructia centralelor poate dura unul-doi ani, iar rezultatele de mediu si economice se vor simti peste înca un an. Succesul operatiunii presupune colaborarea stransa între toate cele cinci degete ale mainii: Mediu, Energie,Transporturi, Fonduri Europene si Comunitate Locala, arata un raport al UE.

Pe 27 august 2019, Consiliul General al Capitalei a aprobat Master Planul pentru sistemul de management integrat al deseurilor pentru Bucuresti. Documentul propune în principal construirea unui incinerator de deseuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an.

Propunerea Primariei de buget din mai 2021 contine si Proiectul „extinderea SEAU si construirea incineratorului de namol – 360 milioane lei”.

La nivel mondial existau deja, în 2016, peste 4.500 km de conducte de hidrogen, majoritatea fiind operate de producatori de hidrogen. Cele mai lungi conducte sunt operate în SUA, în statele Louisiana si Texas, urmate de Belgia si Germania.