Presedintele Romaniei regleaza corect conceptele „independenta energetica, versus securitate energetica”
Aflat intr-o vizita la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda, presedintele Romaniei a incercat sa faca o deosebire clara intre conceptele de independenta energetica si securitate energetica. Mai mult, domnul Iohannis s-a referit in termeni extrem de punctuali la piata energetica europeana, implicit la piata din Romania, pe care nu le considera inca piete libere, in adevaratul sens al cuvantului. Inainte de a cita declaratiile presedintelui, consideram ca este relevant sa amintim o analiza publicata de Energy-Center in urma cu un an, referitoare la conceptele de securitate si independenta energetica, cu atat mai mult cu cat evolutiile pietelor de energie si gaze au confirmat anticipatiile noastre. Ne refeream in mod explicit la evolutia pretului gazelor naturale pe piata internationala si la felul in care un pret scazut afecteaza sau nu securitatea-independenta energetica a Romaniei. Trebuie sa recunoastem ca spre deosebire de anticipatia noastra, care viza un pret al gazelor din import la 200 dolari/1000 mc, pentru 2016, s-a ajuns la 160 dolari/1000 mc, fapt ce nu schimba major datele problemei.
„Apreciem ca un nivel al pretului de vanzare a gazelor naturale de 200$/ 1000 mc nu este in sistuatia de a pune in pericol Gazprom. Mai mult, chiar daca aceasta companiei se va confrunta cu o reducere importanta a veniturilor, acest nivel al pretului este departe de a constitui o problema de supravietuire pentru Gazprom.
In acelasi timp consideram ca scaderea pretului gazelor din import la acest nivel, este o lectie importanta pe care tari ca Romania trebuie sa si-o insuseasca:
– Piata libera a gazelor naturale este o piata extrem de volatila, scaderea pretului gazelor din import in 3 ani cu cca 300%, pe care participantii trebuie sa fie capabili sa o managerieze, mai ales peste cateva zeci de luni in care pretul va incepe sa creasca;
– Recunoasterea pericolului conceptului de independenta energetica, care poate determina situatii in care costul energiei produse in Romania sa fie mai mare decat a celei importate. Astfel, securitatea este pusa in pericol prin lipsa de competitivitate a produselor realizate in Romania. Nu in ultimul rand canalele de transport (retele de transport, distributie etc.), in conditile descoperirii de noi resurse in Marea Neagra, necesita modificari importante şi investitii pe masura, ceea ce poate face ca pretul gazelor la consumatorul final sa depaşeasca pretul gazelor importate. Astfel, eliminarea importurilor poate crea Independenta energetica, dar nu şi Securitate energetica.
O companie de talia Gazprom, care are o marja importanta, in conditiile reducerii cererii de gaze, are interesul de pastrare a cotei de piata si de impunere a unor noi directii. “Jocurile energetice” care se efectueaza in prezent vor avea efect in urmatorii 5 – 10 ani şi vor fi determinante pentru urmatorii 20-30 ani sub forma accesului la surse, accesului la rutele de transport si pozitionarea pe pietele de energie.
Asa cum am aratat in nenumarate materiale, asa zisa independenta energetica a Romanie, este un fenomen conjunctural, nesustenabil pe termen lung. Dovada cea mai importanta a efemerei independente energetice a Romaniei, este faptul ca in momentul in care pretul gazelor rusesti va cobora sub pretul gazelor produse in Romania, vom observa ca brusc Romania va importa gaze naturale. In fapt regulile pietei libere vor determina intotdeauna alegerea acelei surse de gaze care are pretul cel mai mic indiferent care va fi provenienta ei.” Acest lucru s-a intamplat deja.
„Romania are o capacitate de import care poate acoperi in intregime consumul de gaze actual. O evolutie a pretului gazelor din import la nivelul a 200 $/1000 mc va determina aparitia unei concurente la nivelul surselor, cu posibilitatea stabilirii pretului final pe piata din Romania in jurul acestei valori sau poate chiar la o valoare inferioara. Piata angro, la nivelul surselor se va confrunta cu un puternic fenomen competitional, care va aduce si preturi mai mici la achizitia gazelor.
Aceasta situatie va reduce venitul companiilor producatoare de gaze, cu doua principale consecinte immediate, reducerea investitiilor si reducerea incasarilor din taxe, redevente, dividende, impozite pe profit etc. la bugetul de stat. In acest context proiectul noilor taxe in sectorul gazier vine tarziu si total in neconcordanta cu realitatile pietii. In ultimii 5 ani, cand marjele in acest sector erau importante nu a existat nici o modificare importanta asupra acestor taxe, in urma cu o luna se propunea un document neadaptat realitatilor.
Un element de asemenea ingrijorator pentru Romania, care este in plin process de dezvoltare a unor proiecte importante atat in zona de up-stream, cat si in zona dezvoltarii conductelor de transport este faptul ca modificarea importanta a pretului gazelor naturale dintr-o piata are impact asupra tuturor proiectelor prezente si viitoare.” Siaceste anticipatii s-au adeverit.
Declaratia Presedintelui Romaniei:
„Am mentionat inainte in introducere un pic, aceste doua mari teme: independenta energetica versus securitate energetica. Cred ca mai important este sa avem securitate energetica. In momentul de fata si la nivel global, dar si la nivel european inca in parte, energia nu este folosita doar ca o marfa, ci este folosita si ca un instrument de geopolitica. Ori acest lucru nu ni se pare in regula, noua, care reprezentam tarile din Uniunea Europeana. Noi suntem de parere ca energia trebuie sa devina o marfa, o marfa disponibila. Asta inseamna ca trebuie sa existe o piata libera a energiei, ceea ce momentan nu exista. Daca cineva isi imagineaza ca acum in Europa este o piata libera a energiei va spun ca se insala, mai avem mult pâna acolo. Exista posibilitatea ca furnizorii de energie sa actioneze oriunde in Europa, este ok, dar ceea ce ne lipseste inca este disponibilitatea energiei ca si marfa, availability. Ca sa ai o securitate energetica si sa tratezi energia ca o marfa ea trebuie sa fie disponibila si tranzactionabila, adica trebuie sa existe burse, fie regionale, fie europene, unde cel interesat poate sa cumpere energie si sa aiba garantia ca se livreaza. In sistemul in care functioneaza, cel putin Europa acum, dar se poate extrapola si la nivel global, exista unii furnizori predilecti care, de obicei scot purtatorul de energie din pamânt si exista consumatori, care consuma foarte mult. De obicei, existenta unor resurse naturale nu se suprapune cu consumul de resurse naturale. România este in situatia privilegiata ca aproape isi poate acoperi nevoia de energie, insa daca ne-am indrepta doar spre independenta energetica am face o greseala, fiindca pe termen mediu si lung acest obiectiv singur ar duce la scumpirea energiei. Trebuie sa mergem spre securitatea energetica, adica impreuna cu toate statele membre din Uniunea Europeana trebuie sa dezvoltam o piata unica a energiei si, o sa fiti surprinsi, acesta este un concept destul de nou. Acest concept a fost introdus in discutie in principal de catre polonezi, a fost la inceput destul de dezbatut si România nu a fost de la inceput un mare adept al acestui concept de securitate energetica si piata unica, dar intre timp, a devenit foarte evident ca acesta este viitorul. Nu mai este posibil ca o tara sa se dezvolte in stil autarh, nu, nu mai functioneaza, este un concept depasit si care nu numai ca nu se potriveste cu o economie de piata sau o economie libera, dar nici nu mai aduce câstiguri, ci aduce mai degraba pe termen mediu si lung pierderi. Si atunci independenta este buna daca o obtii in conditii de securitate energetica, dar aceasta trebuie sa fie ordinea obiectivelor: deci securitatea energetica trebuie sa fie pe primul loc, independenta energetica daca o obtii, e bine, dar nu trebuie sa sacrifici primul punct pentru al doilea. Sper ca nu am fost prea tehnic.”
(analiza va continua si cu alte previziuni)