Primele invataminte dupa incidentul de la Baumgarten
Considerata cea mai sigura, performanta, eficienta, flexibila si prietenoasa cu mediu instalatie de gaze din Europa, Baumgarten, o referinta in industria de gaze europeana, a fost scena unui incident, care a determinat cea mai mare emotie de pe piata de gaze din istoria utilizarii gazelor naturale. Emotie care s-a manifestat intr-o crestere instantanee a pretului gazelor pe unele piete SPOT, dar si o reactie imediata a Italiei prin declararea, prea usor, a Starii de Urgenta etc.
Comparand cu incidentul din anul 2009 cand Gazprom/Gazexport a redus livrarile de gaze care tranzitau Ucraina catre Europa, constatam o schimbare majora a comportamentului, atat sub aspect tehnic cat si sub aspectul volatilitatii pretului. In fapt, anul 2009 nici nu exista componenta de volatilitate de pret in Europa Centrala si de Est, pretul gazelor fiind legat de evolutia cotatiilor produselor petroliere pentru perioade de 3-9 luni, neexistand piete si preturi SPOT. Abordarea in acea perioada era una exclusiv tehnica si se baza pe mecanismele pe care fiecare tara si le-a dezvoltat in mod concret: trecerea pe combustibili alternativi a consumatorilor de gaze, diminuarea livrarilor de gaze catre consumatorii industriali a caror procese permiteau aceasta manevra, reducerea livrarilor catre CET -uri care folosesc gaze si pornirea grupurilor de la CET-urile care foloseau carbune etc. Unele din aceste mecanisme au disparut cu trecerea timpului, dar si datorita faptului ca in anul 2010, la nivelul Uniunii Europene, apar doua mari directii:
- Regulamentul 994/2010 privind masurile de garantare a securitatii aprovizionarii cu gaze naturale (obligatoriu a fi aplicat la nivelul tuturor tarilor europene) si care stabilea si masuri de intrajutorare a tarilor, daca una dintre ele ajungeau intr-o situatie de criza;
- dezvoltarea burselor de gaze, a pietelor SPOT si stabilirea preturilor gas-to-gas;
Regulamentul 994/2010, cu valoare de lege in fiecare tara a UE, a determinat ca multe tari (inclusiv Romania) sa se ”culce pe o ureche” si sa nu se preocupe, mai putin sau deloc, de dezvoltarea unor directii efective de prevenire a unor situatii de criza, care sa fie dezvoltate inca din faza de proiectare, faza de constructie, care sa permita optimizari tehnico-economice.
Exista un Regulament European si lumea era multumita. Perceptia ca daca se intampla ceva avem un Regulament European, avem principii de intrajutorare intre tari, avem UE alaturi de noi etc.. Insa Regulamentul 994/2010 nu face altceva decat sa oblige tarile sa-si realizeze propriile Planuri de prevenire a unor situatii de criza si propriile Planuri de Urgenta in situatia declansarii crizei, cu amenintarea ca in caz in care acestea nu se realizeaza exista posibilitatea declansarii unui infringement. Multe tari au facut aceste planuri, doar pentru a elimina pericolul infringementului, acestea neavand aproape nici o functionalitate si cu atat mai mult o apreciere in piata. Spre exemplu, recentele Planuri de prevenire a unor situatii de criza si Planuri de Urgenta in situatii declansarii crizei pe piata de gaze, supuse dezbaterii publice pe site ul Ministerului Energiei din Romania, nu a suscitat interesul nimanui, desi pentru a avea niste planuri functionale, in Romania, aceste documente necesita multe modificari si o importanta implicare colectiva din partea multor actori din piata.
Regulamentul 994/2010 a creat pentru unele tari din UE, iluzia, ca ii poate ajuta intr-o criza a gazelor, determinandu-i sa lase garda jos in ceea ce priveste dezvoltarea unor mecanisme nationale concrete de prevenire si rezolvare a crizelor.
Dezvoltarea burselor de gaze, a pietelor SPOT si stabilirea preturilor gas-to-gas determina, asa dupa cum a demonstrat incidentul din Austria, o reactie rapida si imediata evolutie a pretului gazelor naturale, reactie care a fost accentuata de aprecierea care exista in mintea actorilor ca in nodul Baumgarten este imposibil sa se intample ceva, a accentuat si mai mult emotia la momentul in care a aparut incidentul, ulterior constatandu-se ca fiind unul cu impact redus.
Riscurile activitatii gaziere din diverse zone ale Europei, modul in care acestea sunt percepute sau prezentate (fake news), volatilitatea pretului la gaze urmare a tranzactionarii acestora pe piete SPOT, necesita o cu totul alta abordare in stabilirea Regulamentelor Europene privind privind masurile de garantare a securitatii aprovizionarii cu gaze natural, a conceptiei Planurilor de masuri si a Planurilor de Urgenta si a modului de folosire a acestora.
Pietele SPOT ale gazelor naturale determina o radicalizarea a modului de tratare a ”crizelor” pe piata de gaze.
Apreciez ca se impune, in primul rand, reinstaurarea responsabilitatii prevenirii si tratarii crizelor la nivel national nu printr-o ”maculatura fara valoare practica” dar care te scapa de infrigment, ci printr-un Road Map de prevenire si o modificare corespunzatoare a legislatiei nationale care sa permita interventii reale si neabuzive in piata, operationalizarea Autoritatii Competente pentru Gaze Naturale, inclusiv prin acordarea dreptului de a aplica sanctiuni celor care nu se conformeaza. In al doilea rand apreciez necesitatea parafarii unor tratate inter-tari, concrete si clare, astfel incat planul de intrajutorare sa depaseasca nivelul de slogan.