0746 164 127 redactia@energy-center.ro
  • Actualitate
    • Consumatori
    • Furnizori
    • Legislatie mediu
    • Producatori
    • Stiri
  • Energie electrica
    • Energie nucleara
    • Energie regenerabila
    • Energie termica
    • Hidroenergie
  • Evenimente
  • Editorial
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Utile
  • Video
  • English
  • Comunicate
STIRI RECENTE
Transelectrica continua modernizarea statiilor electrice de transformare in zona Moldovei
Se clatina Nord Stream 2? 18 companii de servicii nu mai lucreaza la proiect
Razvan Nicolescu despre gazele din Marea Neagra: cine va cumpara acolo trebuie sa aiba cel putin 3 miliarde de euro in buzunar
Pace intre Consiliul Concurentei si Hidroelectrica
Nuclearelectrica continua sa creada in investitia la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda
Restart Energy continua investitiile in energie regenerabila: 30 milioane dolari intr-un proiect solar de 45 MW in Salaj
A mai cazut o stea, Rafinaria “Steaua Romana”
Conferința „Instrumentele Consiliului Mondial al Energiei pentru evaluarea tranziției în energie” :România în context european“
Termocentrala Rovinari risca sa se opreasca din lipsa de carbune
Transelectrica a iesit pe profit si in 2020

Raspuns atacului la energia nucleara

Posted On 6 noiembrie 2016
By : Redactia
Comment: 0
Tag: Comisia Europeana, emisii de carbon, energieregenerabila, pret energie nucleara, reactoarele 3 si 4 Cernavoda, strategia energetica

Dorin Chirica

Privind disputa costurilor generate de Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, daca discutam in termeni de cost indicativ mediu, corect este sa se compare cei 82 euro/MWh prognozati pentru 2040-2050 cu costul indicativ mediu pentru Romania la nivelul anului 2015, din scenariile de referinta ale Uniunii Europene adica 76 €/MWh, fara a ne referi la pretul de astazi de cca 35 €/MWh, de pe o piata distorsionata de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fara emisii de carbon, ajutoare care nu se regasesc in pretul de mai sus.
O data cu apropierea termenului de incheiere a negocierilor pentru Cernavoda Unitatile 3 si 4, a izbucnit, surprinzator sau nu, o ofensiva virulenta asupra proiectului, generata de o exprimare poate incompleta cu ocazia unei sesiuni recente de informare, in spiritul transparentei specifice conducerii Ministerului Energiei, privind progresul lucrarilor la Strategia energetica!
cernavoda

Cu ocazia unei sesiuni de informare privind progresul lucrarilor la Strategia energetica evenimentului mentionat mai sus, media a ridicat o serie de intrebari, din raspunsuri intelegandu-se ca „energia nucleara` ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil„! Dupa prima aparitie in presa a informatiei, s-a revenit cu explicatii, prin care se aduc precizari suplimentare in a clarifica intelesul acestei cifre, citand „nivelul mentionat de 82 euro/MWh (care) este o estimare a pretului mediu al energiei electrice pentru perioada 2030-2050„, referinta regasindu-se in „proiectia PRIMES pentru Scenariul de Referinta pentru Romania, publicat de Comisia Europeana in luna iulie 2016„.

Completarea este corecta si binevenita daca s-ar fi tinut cont de ea, referinta prezentand comparativ costul indicativ mediu (indicative levelised cost) pentru noile centrale nucleare europene, la nivelul anilor 2040-2050 cu cel al altor tehnologii.
Nimic nu a contat, bulgarele s-a rostogolit si a tot crescut, citand dintr-un articol ”Energia care va fi produsa de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, in urma investitiei pe care urmeaza sa o faca Nuclearelectrica ….. ar urma sa fie foarte scumpa”, continuand cu ”….pretul de referinta, negociat (de cine? cand?) cu investitorul, ar urma sa fie de circa 82 euro/MWh, fata de 35 euro/MWh cat este pretul mediu al energiei electrice in prezent”. Concluzia este clara, proiectul Cernavoda 3 si 4 este vinovatul de serviciu pentru viitoarele dublari de preturi, evocandu-se conspiratia tehnocrata, coruptia politica etc. etc.! Evident, nu s-a facut nici cea mai elementara documentare, desi unii dintre cei care au publicat avalansa de articole care a urmat sunt jurnalisti care lucreaza pe domeniul energiei, nimeni nu s-a uitat pe documentul citat sau daca s-a uitat ori nu a inteles ori nu a fost interesat(a) sa inteleaga!
Totusi, ne bucuram ca majoritatea jurnalistilor din energie, foarte buni profesionisti, au pastrat o atitudine fie neutra, fie de combatere a campaniei incorecte care a urmat. Lucrul bun, cel putin pentru noi, a fost studierea cu atentie a documentului ”Scenarii de referinta ale Uniunii Europene in anul 2016. Energie, transport si emisii cu efect de sera. Tendinte pana in 2050”, publicat in luna iulie 2016 de Comisia Europeana, constatand transpunerea fara raspundere si profesionalism a unei cifre din acest document, fara vreo evaluare sau analiza, a unui context general european in spatiul economic romanesc, la un proiect din Romania cu particularitatile sale.
In prezent, in Uniunea Europeana (UE) cele 130 de unitati nucleare, existente in 14 dintre statele membre (SM) genereaza aproximativ 27% din energia electrica, reprezentand peste 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon. O reducere semnificativa a emisiilor de carbon si atingerea tintelor propuse pentru anul 2050, in acelasi timp cu cresterea cererii de energie, nu se poate intampla fara contributia energiei nucleare alaturi de celelalte surse energetice cu emisii reduse de carbon.

Mai mult, Comunicarea Comisiei Europene ”Programul Nuclear Ilustrativ”, publicata in aprilie 2016 arata ca, raportat la perspectiva anului 2050, aceasta tehnologie cu emisii reduse de carbon va ramane o componenta importanta a mixului energetic al UE, regasindu-se la o cota de cca 18% din electricitatea produsa.
Intr-o prima analiza a scenariilor de referinta, ne-am concentrat pe cotele prognozate ale energiei nucleare si regenerabilelor fara emisii de carbon, excluzand biomasa, din totalul energiei electrice estimata a fi produsa la nivelul anului 2030, an la care Unitatile 3 si 4 vor fi probabil deja puse in functiune.
In primul rand, la nivelul UE am identificat urmatoarele evolutii, care arata ca cele doua surse care astazi asigura cca. 50% din energia electrica fara emisii de carbon vor avea in anul 2050 o contributie de cca 63% (Tabel 1), in contextul tintei totale de 80-95% asumate pe ansamblul economiei europene.

Tabel 1. Contributia energiei nucleare si a energiilor regenerabile la productia de electricitate din UE
2015 2030 2050
Total 100% 100% 100%
Nuclear 27% 22% 18%
RES 23% 35% 45%
Nuclear + RES 50% 57% 63%

In cazul SM din Europa Centrala si de Est (CEE), trendul este cam acelasi, dar ponderea difera, rolul energiei nucleare fiind mai evident in reducerea emisiilor de carbon, regiunea mizand pe o combinatie inteligenta nuclear – regenerabile in atingerea tintelor propuse de UE pentru anul 2050. In cazul Romaniei este estimata dinamica prezentata in Tabelul 2.

Tabel 2. Contributia energiei nucleare si a energiilor regenerabile la productia de electricitate din Romania
2015 2030 2050
Total 100% 100% 100%
Nuclear 18% 31% 27%
RES 36% 44% 44%
Nuclear + RES 54% 75% 71%

Desi regenerabilele cresc in valoare absoluta de la 32.835 GWh in 2030 la 39.101 GWh in 2050, cresterea prognozata a productiei de electricitate si mentinerea productiei din nuclear la aceeasi cota din 2030, conduce la scaderea contributiei regenerabile-nuclear de la 75% in 2030 la 71% in 2050. In cazul celorlalte SM din CEE prezentam doar cifrele la nivelul anului 2050, constatand: Bulgaria 36% nuclear, 44% regenerabile, total 80%, Ungaria 58% nuclear, 11% regenerabile, total 69%, Polonia 28% nuclear, 20% regenerabile, total 48%, Cehia 54% nuclear, 9% regenerabile, total 63%, Slovacia 59% nuclear, 18% regenerabile, total 77% si Slovenia 43% nuclear si 33% regenerabile, total 76%.
Comparativ, Romania are procentual cel mai putin ambitios program nuclear din regiune (!), comparabil cu Polonia care pleaca de la zero, iar la regenerabile este comparabila cu Bulgaria, ambele tari fiind in frunte la acest capitol in CEE. Se remarca pozitia reticenta a Grupului V4 in abordarea energiilor regenerabile, mentionand Cehia, Slovacia si Ungaria, care mizeaza pe nuclear, ultima eliminand carbunele din 2035, iar Polonia mergand pe un mix echilibrat, nuclear (28%), carbune (26%), regenerabile (20%) si hidrocarburi (17%).
Se pare ca presiunea Germaniei si Poloniei in privinta carbunelui a resuscitat preocuparile pentru captarea si stocarea carbonului (CCS), dar informatia nu este inca confirmata la nivelul UE.
Revenind la pretul energiei si analiza evolutiei acestuia, consideram neprofesionista compararea pretului mediu de astazi din Romania de cca 35 €/MWh, de pe o piata distorsionata de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fara emisii de carbon, ajutoare care nu se regasec in pretul de mai sus, cu un cost indicativ mediu (indicative levelised cost) ale noilor centrale nucleare europene, de 86 €/MWh la nivelul anului 2030, din scenariile de referinta mentionate mai sus, an pana la care se estimeaza punerea in functiune a celor doua noi unitati de la Cernavoda. Corect este sa se compare cu costul indicativ mediu pentru Romania la nivelul anului 2015, din scenariilor de referinta care este de 76 €/MWh! De ce nu se face? Pentru ca impactul nu mai este acelasi! Pentru anii 2040-2050, aceste scenarii apreciaza un cost indicativ mediu de 82 €/MWh pentru noile centrale nucleare de generatie III, cifra care se pare ca a suscitat speculatiile amintite.
In cazul specific al Unitatilor 3 si 4, indicatorii respectivi se construiesc functie de particularitatile acestui proiect, tehnologia utilizata, activele existente evaluate la cca un miliard de Euro, pretul contractului de constructie, graficul de executie si punere in functiune, rata de recuperare a investitiei, costurile finantarii etc. La acestea se adauga si de alte aspecte generale precum securitatea energetica si decarbonizarea, efectele asupra industriei romanesti si economiei locale sau impactul asupra constituirii fondurilor pentru dezafectare si depozitarea finala a deseurilor radioactive etc., putand diferi semnificativ de estimarile generale prezentate mai sus. De aceea afirmam cu fermitate ca este prematur a lansa in public cifre nefondate, generatoare de emotii si neincredere!
Totusi, costul indicativ mediu din scenariile de referinta ale UE, are meritul de a face diferenta intre diverse tehnologii, retinand pentru anul 2030, pe total UE, cifra de 86 €/MWh pentru energia nucleara, cu tendinta de scadere la 82 €/MWh in 2040 – 2050, fiind sub costul similar al Ciclului Combinat cu Turbine cu Gaze (91€/MWh) sau arderea carbunelui pulverizat cu captarea si stocarea carbonului (106€/MWh), acestea avand tendinte crescatoare spre anii 2050.
Prin comparatie cu regenerabilele, la nivelul anului 2030, costul indicativ mediu pentru energia nucleara este ceva mai ridicat decat pentru turbinele eoliene amplasate pe uscat, on-shore, (80€/MWh) si mai redus decat fotovoltaicele din nordul si centrul Europei (95€/MWh), energia geotermala (92€/MWh), eolienele instalate pe mare, off-shore (90€/MWh) sau centralele hidro mari (135€/MWh), acestea avand tendinta de scadere spre anul 2050, cu exceptia centralelor hidro.
Rezultatul analizei arata o buna pozitionare in viitor a energiei nucleare, dar suntem nevoiti sa repetam, comparatia acestor indicatori cu pretul pietei de astazi din Romania este nerelevanta. Decizia dezvoltarii energiei nucleare este din pacate in cazul UE una politica, chiar daca ”Tratatul de Functionare al Uniunii Europene”, la Titlul XXI Energia, art. 194 (2) stipuleaza ”dreptul unui stat membru de a stabili conditiile de exploatare a propriilor resurse energetice, dreptului sau de a alege diferite surse de energie şi structurii generale a aprovizionarii sale cu energie, fara a aduce atingere articolului 192 alineatul (2) litera (c)”.
Viata reala arata ca acolo unde exista determinare si argumente solide, SM interesate pot merge pe un mix energetic echilibrat, conform specificului lor national si/sau contextului regional, dezvoltand acolo unde este cazul energia nucleara.

(articol aparut si pe www.inteligentenergy.ro)

Articole pe aceeasi tema

  • O noua si mareata strategie energetica se arata la orizont: ne intoarcem la marile proiecte de investitii, dar nu stim cine le va finantaO noua si mareata strategie energetica se arata la orizont: ne intoarcem la marile proiecte de investitii, dar nu stim cine le va finanta
  • Incurajata de deciziile Comisiei Europene, industria nucleara din Romania readuce in actualitate programul nuclear romanescIncurajata de deciziile Comisiei Europene, industria nucleara din Romania readuce in actualitate programul nuclear romanesc
  • Cum ne dam cu stangu-n dreptu in strategia energetica: energia nucleara este de interes strategic, dar prea scumpa pentru buzunarele noastreCum ne dam cu stangu-n dreptu in strategia energetica: energia nucleara este de interes strategic, dar prea scumpa pentru buzunarele noastre
  • Hidroelectrica este la un pas de a putea vinde energie electrica peste granita, dar nu prin intermediariHidroelectrica este la un pas de a putea vinde energie electrica peste granita, dar nu prin intermediari
Despre autor
  • google-share
Previous Story

Fondul Proprietatea croieste o noua strategie energetica: investitii putine sau deloc, vanzari de actiuni cat mai profitabile

Next Story

SN Nuclearelectrica si Ministerul Energiei raspund Fondului Proprietatea in privinta continuarii programului nuclear

Articole pe aceeasi tema

0

Hidroelectrica este la un pas de a putea vinde energie electrica peste granita, dar nu prin intermediari

Posted On 17 februarie 2021
, By Redactia
0

Mai este un pas pana la reaparitie contractelor directe de energie pe termen mai lung de un an

Posted On 10 februarie 2021
, By Redactia
0

Planul de restructurare a CE Oltenia a pasit cu stangul. Comisia Europeana anunta ca porneste o investigatie asupra celui mai mare producator de energie pe carbune din Romania

Posted On 7 februarie 2021
, By Redactia

Scrie un comentariu Anulează răspunsul

*
*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

RECENT

POPULAR

COMMENTS

Cum alegem intre un cuptor de coacere pe gaze si unul electric

Posted On 27 februarie 2021

Transelectrica continua modernizarea statiilor electrice de transformare in zona Moldovei

Posted On 27 februarie 2021

Profit pe linie la cele mai performante companii ale statului: Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz au sfidat pandemia in 2020. Cand vin si investitiile?

Posted On 26 februarie 2021

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

Posted On 7 ianuarie 2018

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

Posted On 12 iunie 2013

Exclusiv: ANRE moare de grija consumatorilor, dar are ca prioritate profiturile furnizorilor straini

Posted On 18 septembrie 2012

Transelectrica se întărește și SMART-UL...

Posted On 27 februarie 2021

"Constructia reactoarelor 3 si 4 de la...

Posted On 25 februarie 2021

Romelectro este lider de asociatie,...

Posted On 25 februarie 2021

Publicitate



Cariera in Romania

PUBLICITATE dreapta

‹ ›

Arhiva

Utile

Cum alegem intre un cuptor de coacere pe gaze si unul electric

Incep sa apara oportunitati pentru investitii in energie regerabila

Cum arata clasamentul ofertelor de furnizare energie electrica. Primele pozitii conform comparatorului ANRE

Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice se modifica din nou. Acces mai facil la finantare

Cum schimbam furnizorul/ contractul de energie electrica ? Ia atitudine ! Fii informat ! Ai grija ce semnezi ! Nu te lasa pacalit !

Video

Viorel Tudose: Furnizorii de energie trebuie sa lase forta si aroganta la o parte. Consumatorul trebuie respectat

Viorel Tudose, Getica 95: Liberalizarea pietei de energie s-a facut la masa bogatilor, consumatorul nu a fost informat si educat

Alexandru Moldovan, Redactor sef Energy-Center: Datorez colegilor mei de presa multe din lucrurile pe care le stiu astazi

Interviurile Energy-Center: Viorel Tudose, Getica 95: Degeaba vii in piata cu sume mari de bani daca nu ai capitalul uman

Interviurile Energy-Center: Viorel Tudose, Getica 95: dupa liberalizarea pietei batalia pentru consumatorii casnici va fi foarte mare

FORMULAR DE CONTACT

  1. Nume *
    * Te rugam sa iti scrii numele
  2. Email *
    * Te rugam sa scrii o adresa de email valida.
  3. Mesaj *
    * Te rugam sa scrii un mesaj

Categorii

  • Actualitate
  • Energie electrica
  • Evenimente
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Resurse Media
  • Utile
  • Video

Cele mai citite articole

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

17 Comments

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

13 Comments

Exclusiv: ANRE moare de grija consumatorilor, dar are ca prioritate profiturile furnizorilor straini

12 Comments
© Energy-Center.ro. Acest site este proprietatea Spot Pro Media SRL. Construit și întreținut de Alex Mieluș cu ajutorul Wordpress.