De doua zile, fara nici un anunt in prealabil, caldura si apa calda in cateva sute de apartamente din sectorul 3 al Capitalei sunt oprite. Evident, o defectiune la Radet, care gestioneaza reteaua de distributie a Bucurestiului. Intre timp, CET-urile bucurestene pompeaza energie electrica in sistemul national la capacitate aproape maxima. Odata cu energia electrica produsa si vanduta la un pret foarte bun in piata concurentiala, respectivele CET-uri produc si agent termic. Care se pierde pe reteaua de transport intr-o proportie de peste 30%. Consumatorii platesc insa tot ce le vine pe factura. Nu ne informeaza nimeni cat reprezinta in costul final ponderea curentului, cat este ponderea caldurii, a apei calde, a salariilor, a investitiilor etc. Nici nu are cine, pentru ca Elcen si Radet, doi monstri nereformati ai sistemului trecut, au ajuns la Primaria Capitalei. Primarie care a infiintat o companie fantoma numita Energetica, ce ar urma sa gestioneze tot acest balamuc dupa fuziunea Elcen-Radet. Cui sa te adresezi pentru un incident atat de comun, cand de doua zile nu exista caldura si apa calda in aproape 1000 de apartamente din sectorul 3?Compania Energetica infiintata de vizionarul primar al Capitalei, este un fel de fantoma, bantuie cand este vorba de probleme, dar devine reala cand este vorba de salarii, masini, secretare si tot ce tine de “o buna organizare”.

Capitala Romaniei ramane inca sclava sistemului centralizat de incalzire in care timp de 28 de ani nu s-a intamplat nimic in sensul bun al cuvantului. Intr-o postare pe o retea de socializare, Gabriel Dumitrascu, care a gestionat pentru o scurta perioada aceasta “sandrama” a sistemului centralizat din Bucuresti surprinde cateva lucruri pe care bucurestenii le simt deja pe pielea lor:

“S-au marit toate tarifele, costul real a depasit 420 lei/ gigacalorie, pierderile sunt peste 30%, subventia a crescut de la 450 mil. lei la peste 900 mil. lei, presiunile pe retea sunt mai scazute, avariile tot mai dese si mai lungi, in casele bucurestenilor e tot mai frig, Autoritatile nu dau raspunsuri si nu au ca obiective ceea ce bucurestenii reclama: sa fie asigurata continuu caldura; cand e cald afara, sa nu mai duduie caloriferele, iar cand e frig caloriferele sa fie reci; cand dau drumul la robinet sa am apa calda imediat, nu dupa o jumatate de ora;platesc nejustificat de mult pentru cat de putin primesc; oare, iarna viitoare vom avea caldura sau ne punem centrala?

Nu am fi prima capitala care parcurge drumul de la ineficienta si insatisfactie fata de sistemul centralizat de termoficare, la eficienta economica si confort pentru consumatori. In urma cu 15 ani Varsovia avea aceleasi probleme. Au regandit schimbarea functionarii sistemului, au privatizat sursele de productie, noii proprietari au investit si au modernizat CET-urile, au introdus capital privat in transport,distributie si furnizare si au modernizat retelele, reducand costul la consumatorul final de la aproximativ 66 zloti/GJ la 27 zloti/GJ(320 lei/Gcal la 132 lei/Gcal). Sistemul de productie din Varsovia produce de 2 ori mai multa energie termica decat Bucurestiul si datorita performantei si convenabilitatii, pe langa alimentarea a peste 1.7 milioane locuitori si edificii sociale si administrative, furnizeaza energie termica si catorva mii de agenti economici si industriali. Chiar daca pare un proces complex, ce presupune modificari radicale fata de prezent, stiu ce trebuie si cum se poate face aceasta schimbare,” spune Dumitrascu.

Pana una alta suntem de abia la inceputul iernii. Prin comparatie cu haosul care stapaneste Bucurestiul in ceea ce priveste alimentarea cu caldura si apa calda redam in randurile de mai jos o analiza realizata de PressHub.ro si Gazeta de Sud in cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinantat de UE prin DG Regio, care face o paralela intre orasele Oradea si Craiova, pe aceeasi tema de discutie.

“Daca la Oradea exista 5000 de cereri in asteptare de la cetateni care doresc sa se branseze la sistemul centralizat de incalzire, la Craiova, sute de cetateni se debranseaza de la sistemul de termoficare in fiecare sezon. In timp ce Oradea a atras fonduri europene si guvernamentale pentru a moderniza retelele de distributie si centralele termice, construind pe deasupra si centrale noi, la Craiova, societatea care distribuie agentul termic in municipiu este in insolventa, ingropata in datorii si la un pas de faliment. Dupa numeroasele investitii in sistemul public de termoficare, gigacacaloria produsa la Oradea, preponderent in centrale pe gaze naturale, are un pret de 304 lei cu tot cu TVA, pe cand in Craiova gigacaloria produsa pe baza de gaze naturale costa 418 lei, inclusiv TVA. Gazeta de Sud a efectuat o analiza comparativa intre cele doua sisteme publice de incalzire, Oradea versus Craiova.

Sistemul de termoficare din Oradea a fost reabilitat cu aproximativ 100 de milioane de euro, din fonduri europene, nationale si alte surse.

Primaria Oradea a obtinut fonduri europene pentru a moderniza sistemul public de termoficare pe Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu), valoarea totala a proiectului fiind de 66 milioane de euro. A fost construita o centrala noua care produce energie termica in cogenerare.

Tot cu bani europeni obtinuti pe Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) – Axa prioritara 7.1, Oradea a modernizat retelele de termoficare. Valoarea totala a proiectului a fost de 22 de milioane de euro.

La aproape trei ani de cand se afla in procedura de insolventa, SC Termo Craiova SRL este la un pas de faliment.

In timp ce SC Termoficare Oradea SRL a inregistrat in 2017 un profit de 4 milioane de lei, SC Termo Craiova SRL a inregistrat pe acelasi interval o pierdere de 16,7 milioane de lei.

Datoriile societatii de termoficare din Craiova catre Complexul Energetic Oltenia, care ofera agentul termic primar catre Termo, sunt de 300 milioane de lei. In acelasi timp, Termo are de recuperat de la populatie datorii istorice de 90 de milioane de lei.

Gigacaloria produsa la Oradea preponderent pe gaz costa 304 lei, pe cand cea pe gaz produsa la Craiova are un cost de 418 lei. Avand in vedere ca la Craiova se produce preponderent pe carbune, costul final al gigacaloriei este de 236 lei.Este vorba in primul caz despre Primaria Oradea, care a reusit sa acceseze zeci de milioane de euro din banii de la Uniunea Europeana, plus fonduri consistente de la bugetul national, investitii care au schimbat radical sistemul public de producere, transport si distributie a energiei termice. Societatea din subordinea primariei a devenit profitabila, iar populatia depune cereri de rebransare la sistemul public. La polul opus se afla sistemul de termoficare din Craiova, unde retelele sunt invechite si cedeaza periodic sub presiunea apei. Populatia a acumulat datorii uriase catre societatea de termoficare din Craiova, care, la randul ei, a acumulat datorii catre producatorul agentului termic primar, adica Complexul Energetic Oltenia (CEO).Primaria Oradea a schimbat din temelie sistemul public de termoficare, cu investitii de circa 100 de milioaane de euro, daca le socotim atat pe cele din fonduri europene, cat si pe cele din bugetul national.Primaria Oradea a aplicat si pe alte programe cu finantare europeana. Prin urmare, cu alte 22 de milioane de euro au mai fost finantate, pe Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) – Axa prioritara 7.1 in etapa 1, mai multe obiective investitionale, cum ar fi reabilitarea a 20,25 km de retele primare sau reablitarea caminelor termice amplasate pe traseu. Pe traseul reabilitat au fost montate vane, si ele cu actionare electrica, conform datelor furnizate de Termoficare Oradea SA la solicitarea GdS.Termoficare Oradea SA este singurul operator abilitat sa produca energie electrica si termica in cogenerare, sa transporte, sa distribuie si sa furnizeze energie termica in sistem centralizat pe raza Municipiului Oradea si a Comunei Sinmartin, incepand cu data de 15 iulie 2016.

Au urmat alte finantari cu fonduri nationale, tot pentru retelele publice de termoficare. In perioada 2016-2017, prin programul guvernamental „Termoficare 2006-2020 – Caldura si confort” s-a atras suma de 18.900.000 lei, bani care au fost folositi pentru modernizarea instalatiilor pentru 22 de puncte termice, reablitarea a 1,5 kilometri de retele primare etc. Printr-un alt program, numit RONDINE (program care promoveaza exploatarea resurselor regenerabile), a fost atrasa o finantare de inca 4.000.000 de euro.
In 2012, Primaria Oradea a aplicat prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu), Axa prioritara 3, pentru constructia unei surse de producere in cogenerare a energiei electrice si termice – CET ORADEA, proiect in valoare de 55 de milioane de euro, precum si pentru reabilitarea retelelor primare de distributie in municipiu, investitie care s-a ridicat la inca 11 milioane de euro. Pentru noua centrala investitiile au constat in: turbina pe gaz, cu putere instalata de 45 MW electric si 53 MW termic; cazan recuperator; doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h. In al doilea caz, cu banii europeni au fost inlocuiti si modernizati 17,5 km retea primara, iar in principalele noduri au fost montate vane cu actionare electrica.
Oradea, „aspirator” de fonduri europene pentru termoficare
Incalzirea locuintelor pe timpul iernii in marile centre urbane poate crea probleme diferite de la un oras la altul, de la o zona la alta. In timp ce in unele orase sistemul public de termoficare, invechit si rudimentar, creeaza costuri uriase, in altele, autoritatile au gasit solutii pentru a le furniza cetatenilor un serviciu public in conditii moderne, la costuri rezonabile. Iata in cele ce urmeaza o comparatie intre un sistem de termoficare modernizat, care atrage tot mai multi consumatori, si un sistem de termoficare aproape in stare de faliment.

Termificarea din Oradea, fara datorii si cu profit semnificativ

Toate investitiile realizate la Oradea cu fonduri europene si guvernamentale s-au transpus intr-o imbunatatire a calitatii furnizarii agentului termic. Pentru sezonul 2014-2015, pretul local de funizare a energiei termice era de 263 de lei (inclusiv TVA), iar tariful pentru populatie era de 240 lei (inclusiv TVA). Conform Hotararii Consiliului Local Oradea nr. 39/2018, pretul nesubventionat pentru populatie aprobat pentru sezonul 2018-2019 este de 304,18 lei (inclusiv TVA).

Societatea de Termoficare Oradea si-a inceput activitatea de transport si distributie a energiei termice incepand cu 1 septembrie 2013, iar datoriile populatiei catre societate sunt infime. In acest moment, gradul de incasare a sumelor datorate de locuitorii din Oradea este de 99,72%, potrivit declaratiei acordate GdS de catre reprezentantii Termoficare Oradea SA.

Societatea nu doar ca a reusit sa se mentina cu incasarile la zi, dar rezultatul financiar anual este unul pozitiv. Profitul brut obtinut de Termoficare Oradea SA in anul 2017 a fost de 4.049.968 lei (1,8 milioane de lei profit net). Operatorul din Oradea plateste anual o redeventa catre Primaria Oradea, in suma de 22 de milioane de lei, bani care intra intr-un fond de investitii ce are ca destinatie speciala realizarea unor lucrari viitoare tot la sistemul public de termoficare. Potrivit bilantului scurt dat publicitatii, in 2017, Termoficare Oradea a functionat cu 525 de angajati, mai putin decat Termo Craiova, care activa la acea data cu 534 de angajati.

SC Termo Craiova SRL, la un pas de faliment

Firma care se ocupa de furnizarea energiei termice in capitala Olteniei se afla in insolventa de doi ani. Termo Craiova SRL acumulase datorii de circa 300 de milioane de lei catre producatorul aburului ce sta la baza formarii agentului termic in Craiova, respectiv Complexul Energetic Oltenia (CEO). Termo nu a putut sa achite catre CEO facturile din cauza ca, la randul ei, societatea are de recuperat datorii uriase de la populatie, circa 90 de milioane de lei – conform datelor furnizate la ultima raportare de catre administratorul judiciar Siomax, care se ocupa de insolventa Termo Craiova SRL.

In aceasta vara, firmei SC Termo Craiova SRL i-a trecut glontul pe la ureche, in asteptarea unei decizii a instantei care ar fi insemnat intrarea sau nu in faliment. Furnizorul de energie termica si apa calda din Craiova a scapat momentan de amenintarea falimentului, dupa ce Tribunalul Mehedinti a decis, in luna august, prelungirea insolventei SC Termo Craiova SRL cu inca un an, pana la 17 februarie 2020. „S-a prelungit acest termen la cererea administratorului judiciar, adica a noastra, pentru ca primul termen de 17 februarie 2019 era foarte scurt, cand expira perioada de reorganizare si eram nevoiti sa intram in faliment“, a precizat Maria Somnea, reprezentanta Siomax SPRL, administrator judiciar al SC Termo Craiova SRL.

In cazul in care s-ar ajunge la faliment, societatea ar fi nevoita sa isi vanda activele, a caror valoare de inventar este de doar 3 milioane de lei, pe cand totalul datoriilor pe care le are Termo catre creditori (cu predilectie catre Complexul Energetic Oltenia) era de 300 de milioane de lei la deschiderea procedurii de insolventa. Ceea ce inseamna ca din valorificarea bunurilor s-ar acoperi doar 1% din valoarea datoriilor Termo, daca ar intra in faliment. Pana la mijlocul acestui an, Termo platise catre creditorii importanti (cu predilectie catre CEO) sub 4% din datorii, adica aproximativ 9 milioane de lei.

Inainte de intrarea in insolventa, SC Termo Craiova SRL avea o schema de personal umflata, costurile salariale atingand sume uriase. La ora actuala, pe perioada insolventei, schema de personal a fost diminuata, de la peste 700 de angajati in urma cu trei ani, la 529 de persoane, iar numarul salariilor compensatorii care se acorda persoanelor disponibilizate s-a redus de la 36 de salarii la sase salarii compensatorii. Conform datelor din bilantul contabil, publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, SC Termo Craiova SRL a inregistrat pe anul 2017 o pierdere de 16,7 milioane de lei, in crestere fata de anul 2016, cand pierderile au fost de 14,4 milioane de lei, pe fondul unei cifre de afaceri in scadere cu 2,6 milioane de lei in 2017 fata de 2016.

La ce pret se produce energia termica la Craiova, comparativ cu Oradea

Pentru iarna 2018-2019, tariful energiei termice produse in punctele termice, care reprezinta aproximativ 93% din energia termica livrata populatiei din Craiova, a ramas la 278,63 lei/Gcal. La centralele pe gaz, pretul de producere este mult mai mare. Astfel, in aceasta iarna, pretul local la energia termica produsa, distribuita si furnizata din centralele termice pe baza de gaze naturale, pentru populatie si agentii economici, este de 414,96 lei/Gcal, inclusiv TVA.

La Oradea, producerea energiei termice preponderent pe baza de gaz a condus la un tarif de 304 lei pe gigacalorie.

La Craiova, datorita faptului ca cea mai mare parte a energiei termice este pe baza de abur produs de Complexul Energetic Oltenia si livrat catre SC Termo Craiova care introduce acest agent termic primar in punctele termice (93%), energia termica finala are un cost mai mic decat cel care rezulta de la centralele pe gaz. Prin urmare, la Craiova, tariful local la energia termica facturata populatiei pentru iarna aceasta este 236,86 lei lei pe gigacalorie, inclusiv TVA, mai mic decat cel de la Oradea. La aceste tarife se aplica subventiile de la primarie, astfel ca populatia plateste si mai putin. La Craiova, Termo factureaza catre asociatiile de proprietari gigacaloria la 220 de lei.

Care sunt asemanarile si diferentele intre cele doua sisteme publice de incalzire

La Oradea, aceeasi firma este si producator si furnizor de agent termic pentru populatie. La Craiova, producatorul este Complexul Energetic Oltenia, care livreaza si factureaza catre SC Termo Craiova SRL, apoi societatea este cea care furnizeaza mai departe apa calda si caldura craiovenilor.

CEO detine doua cazane care produc (in secundar) agentul termic primar (abur), folosit la incalzirea apei care se introduce in sistemul de termoficare din Craiova. Unul dintre cazane se afla in plin proces de reparatii si de mentenanta, iar cel de-al doilea este functional. Totusi, faptul ca producatorul de energie termica in sistem public s-a axat pe un singur cazan, care asigura intregul agent termic pentru toata Craiova, a creat sincope. In partea a doua a lunii octombrie, cand s-au facut probele pentru introducerea apei calde in sistem, singurul cazan functional s-a defectat si a creat probleme doua zile in Craiova. SC Termo Craiova SRL anuntase locuitorii orasului ca in octombrie, pe parcursul a doua zile, Complexul Energetic Oltenia, Sucursala Electrocentrale Craiova II urma sa reduca „parametrii de livrare a agentului primar (debit, temperatura) in vederea remedierii unor defectiuni aparute in instalatia de producere a energiei electrice si termice”.

Si la Oradea si la Craiova, facturarea energiei termice catre populatie se face catre asociatiile de proprietari, deci nu direct catre consumator. Diferente apar la Oradea, care a introdus posibilitatea ca pentru noile ansambluri rezidentiale care apar in municipiu sa se poata monta contoare individuale la fiecare apartament, iar pentru facturare sa se incheie conventii individuale. Deocamdata, sistemul acesta cu contorizarea individuala nu a fost pus in aplicare efectiv.

La Oradea, mii de cereri de rebransare. La Craiova, debransari pe banda rulanta

In urma investitiilor realizate cu fonduri europene si nationale, CET-ul din Oradea si-a atras mai multi clienti racordati la sistem. „In perioada 2014-2018, numarul de consumatori alimentati din sistemul centralizat de termoficare a crescut constant. Astfel, daca in 2014 aveam racordate aproximativ 61.000 de apartamente, 2.500 de consumatori individuali (case), in prezent avem racordate 65.000 de apartamente si aproximativ 3.300 de case. Pentru perioada 2019-2012 avem semnate protocoale pentru racordarea la SACET Oradea a inca 5.000 de apartamente”, au declarat pentru GdS reprezentantii furnizorului de agent termic din Oradea.

Daca la Oradea se face coada la bransari la sistemul centralizat de incalzire, in Craiova, populatia se inghesuie sa se debranseze. Potrivit ultimelor date de la SC Termo Craiova SRL, anul acesta au fost 1.900 de solicitari de debransare de la retea din partea craiovenilor, dintre care au fost aprobate 351 de debransari. In majoritate, craiovenii care se debranseaza de la sistemul public de incalzire isi monteaza in locuinte centrale termice pe gaz. In general, incalzirea locuintei cu centrala proprie pe gaz genereaza costuri mai mici decat cele pe care le presupune sistemul centralizat de incalzire. In plus, cei care au centrale pot beneficia de incalzirea locuintei proprii si in lunile de trecere de la un anotimp la altul, respectiv in octombrie si martie-aprilie, cand sistemul public de incalzire porneste cu dificultate.

Problema este ca populatia urbei nu poate alege ce forma de incalzire doreste, in toate zonele din Craiova: in municipiu dreptul de a te debransa de la reteaua de termoficare este limitat in anumite blocuri din diverse cartiere. Prin hotarare a Consilului Local Craiova, s-au stabilit anumite „zone unitare”, unde locatarii sunt preponderent conectati la sistemul public de termoficare. Cetatenii care locuiesc in acele „zone unitare” nu au voie sa se debranseze de la retea, in sensul ca Termo Craiova nu da acceptul pentru debransare locuitorilor din acele zone. Decizia transanta a municipalitatii a venit tocmai pentru a-si mentine constant numarul de utilizatori si consumatori de energie termica.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro si Gazeta de Sud in cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinantat de UE prin DG Regio.