Previous Story
Ziare.com: Scandal urias in jurul Laserului de la Magurele. Partea romana acuza Cehia si Ungaria de “interese obscure”
Posted On 21 mai 2020
Comment: 0
La jumatatea lunii mai a izbucnit unul dintre cele mai mari scandaluri din lumea cercetarii stiintifice, cu Romania actor principal. Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cunoscut ca Laserul de la Magurele, este cel mai amplu proiect stiintific al tarii noastre, avand ca scop cercetarea in domeniul laserelor si a fizicii nucleare.
Proiectul a luat nastere practic in 2009, cand la nivelul UE a fost aprobat ca Romania, Cehia si Ungaria sa construiasca impreuna, conform angajamentului celor 3 tari, infrastructura pan-europeana de cercetare ELI. Fiecare tara s-a angajat sa construiasca o componenta, in cazul Romaniei fiind vorba de Laserul de la Magurele.
ELI Delivery Consortium este formata din Franta, Italia, Germania, Marea Britanie, Cehia, Ungaria si Romania.
Spre finalul anului 2012, Romania a primit finantare de la Comisia Europeana de 180 de milioane de euro pentru proiectul de la Magurele. Finantare au primit si Cehia, si Ungaria pentru acest proiect. Acum, cele doua tari au depus la Bruxelles proiectul formarii unui Consortiu European de Infrastructura de Cercetare (ERIC), din care exclud Romania, fapt contestat dur de tara noastra.
Partea romana acuza ilegalitati si imoralitati
Aceasta decizie a starnit reactii dure din partea unor oficiali romani. Dragos Ciuparu, cel care in 2011 a depus la Comisia Europeana propunerea de finantare a proiectului, actualmente secretar de stat pentru Cercetare, spune ca va cere comisarului european pentru cercetare si educatie sa respinga solicitarea Cehiei si Ungariei, care “contravine flagrant” aprobarii de catre CE a proiectelor ELI.
“Ma astept ca la Comisia Europeana acest proiect de ERIC sa fie respins, intrucat contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru ca aceasta decizie (din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilitati de cercetare ELI – n.red.) spune ca toti cei 3 pillars (pilonii din Romania, Cehia si Ungaria care formeaza proiectul paneuropean de cercetare ELI, n.red.), la sfarsitul fazei de constructie a infrastructurii, trebuie sa constituie un European Research Infrastructure Consortium, adica un ERIC.
Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fara cel de-al treilea”, declara zilele trecute Dragos Ciuparu, pentru EduPedu.ro, adaugand ca urmeaza sa ii scrie in acest sens comisarului european Mariya Gabriel.
La randul sau, directorul Institutului de la Magurele, fizicianul Nicolae Zamfir, a spus ca ceea ce fac Ungaria si Cehia este nedrept, netransparent si ilegal.
“Suntem uimiti si in acelasi timp indignati sa vedem pozitia de pe site-ul ELI-DC conform careia pilonii din Cehia si Ungaria ai proiectului ELI au aplicat formal la Comisia Europeana pentru a forma o noua infrastructura paneuropeana numita Extreme Light Infrastructure ERIC (ELI ERIC). O astfel de actiune este nedreapta, netransparenta si nu reflecta scopul si spiritul ELI-DC si al colaborarii intre cele trei state pentru a implementa impreuna proiectul ELI.
Aplicarea pentru Faza a doua fara ELI-NP este in primul rand complet nejustificata, atat legal, cat si etic si afecteaza puternic interesele Romaniei, daca luam in considerare cel putin pactul politic din decembrie 2018, aplicarea Fazei 1, cand ELI-NP a fost unul dintre membrii fondatori, impreuna cu ceilalti doi piloni ELI, deciziile Comisiei Europene necesitand ca toate cele trei state sa fie parte din ELI-ERIC si investitia uriasa a Romaniei in proiectul ELI si angajamentul exprimat deja de la inceput pentru a fi parte din ELI-ERIC”, este citat si Zamfir de EduPedu.ro.
La cateva zile distanta de la aceste declaratii, astazi a reactionat si Academia Romana, in aceeasi nota, sustinand ca “dezavueaza cu tarie actiunile concertate de discreditare a Romaniei, Centrului ELI-NP si conducerii institutiei care a asigurat constructia acestui centru”, acuzand Cehia si Ungaria ca se plaseaza, astfel, “in sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave tarii noastre si care se situeaza in afara normelor si valorilor unanim acceptate in comunitatea stiintifica”.
Potrivit Academiei, Centrul ELI-NP construit la Magurele de catre echipa condusa de academicianul Nicolae-Victor Zamfir “este pentru noi toti o dovada a capacitatii Romaniei de a realiza proiecte de excelenta si de a fi un partener respectat in cercetarea stiintifica la frontiera cunoasterii”.
“Prin ELI-NP se demonstreaza, inca o data, ca cercetarea romaneasca are capabilitatea sa-si exploateze potentialul si educatia deosebite si sa fie un model inspirational pentru tanara generatie si pentru societate.
Ne exprimam convingerea ca demersul nostru va avea ecoul potrivit in randul societatii si la nivelul autoritatilor romanesti si ca astfel de actiuni nu isi vor mai gasi locul in Europa”, se mai arata in punctul de vedere al Biroului Prezidiului Academiei Romane.
Proiectul, blocat in Romania
In Romania, insa, situatia de la Magurele este blocata din 2018. Investitia la care s-a angajat Romania nu a putut fi finalizata dupa ce furnizorii de echipamente, un consortiu condus de Institutul de Fizica Nucleara din Italia, au acuzat ca o parte a cladirii nu respecta planurile, iar echipamentele nu pot fi montate.
Reprezentantii institutului de cercetare au sustinut contrariul si in cele din urma au reziliat contractul in valoare de 66 de milioane de euro.
Italienii au dat in judecata partea romana, procesul fiind in faza de judecare in prezent.
Intre timp, Institutul de la Magurele a facut o noua licitatie si a atribuit contractul companiei americane Lyncean Technologies, valoarea scazand la 49 de milioane de euro.
La finalul lunii noiembrie 2018, dupa ce l-a primit la Bruxelles pe ministrul Cercetarii de la acel moment, Nicolae Hurduc, Corina Cretu, la acea vreme comisar european pentru politica regionala, semnala ingrijorarea Comisiei Europene cu privire la aceste intarzieri si sublinia necesitatea gasirii unei solutii cat mai rapide de catre autoritatile romane, pentru a avea garantia ca proiectul ELI-NP va fi finalizat in cadrul perioadei de programare 2014-2020.
