Cel mai optimist ministru al energiei din ultimii 20 de ani: daca am rezolvat problema stocurilor energetice trecem iarna fluierand

Si nu numai atat, dar ne asteptam (in opinia domnului ministru) chiar la o stagnare a pretului energiei electrice, sau, in cel mai bun caz la o diminuare. Mai incurajator de atat ce vreti? Speram sa-l asculte si piata concurentiala si presiunea din conductele de gaze si apa din baraje si furnizorii de energie (speculantii) si bulgarii si sarbii etc. Intre timp, in piata Spot de energie electrica, preturile stau sus, cum ne-am obisnuit deja pe parcursul acestui an, la un consum insa mai mult decat „decent.” De pilda, ieri, la o ora de varf, aveam un consum de circa 8800 MW medie orara si o productie de peste 9200 MW, inclusiv un export de aproape 500 MW. Caravasazica, domnul ministru are si o baza cand spune ca nu trebuie sa ne panicam pentru iarna ce ne asteapta.

Interesanta schimbarea de atitudine a domnului ministru Petcu, care la inceputul anului sadea panica in piata de energie afirmand ca stam prost cu stocurile de carbune, iar acum incearca sa domoleasca panica sustinand ca avem cele mai bune stocuri si la carbune si la apa si la pacura si mai ales la gazele naturale. A afirmat acest lucru si saptamana trecuta la Comisia parlamentara de ancheta, dar si ieri la Conferinta Focus-Energetic „Provocarile iernii 2017-2018 pentru sistemul energetic national”.

Dupa cum bine se poate observa, marea realizare a acestui minister este legata de stocurile energetice. Cam atat permiteau atributiile institutiei, caci de pret, de siguranta sistemului energetic national, de intretinerea retelelor de distributie si transport se ocupa altcineva. Sigur, iarna cand vine le ia pe toate la puricat si Ministerul Energiei stie acest lucru, dar treaba lui este limitata . Important este insa ca avem stocuri mult mai bune decat cele de anul trecut, cand, desigur, un alt guvern se afla la Palatul Victoria.

N-am vrea sa batem prea multa moneda pe problema stocurilor caci am tot scris despre asta si am explicat ca ele sunt doar o componenta a functionarii in conditii de siguranta a SEN. Pe de alta parete, stocurile astea induc si niste costuri pe care le suporta companiile obligate sa le faca, costuri care nu sunt neaparat recunoscute in pretul final al energiei sau gazelor naturale in situatia in care ele nu se consuma pe parcursul iernii.

De pilda, anul trecut, au ramas inmagazinate vreo 500 de milioane metri cubi de gaze, dupa trecerea iernii. In acelasi timp, in cazul Hidroelectrica, care are in momentul de fata o umplere a lacurilor de acumulare de putin peste 50%, fata de peste 60% anul trecut, o iarna secetoasa poate influenta radical functionarea companiei, respectiv obligatia asumata prin contractele de vanzare energie, in situatia in care este obligata de dispecerul energetic national sa intervina pentru echilibrarea sistemului si acoperirea deficitelor ce pot aparea. Cu alte cuvinte, stocurile despre care vorbeste cu atata mandrie domnul Petcu trebuie privite cu oarecare retinere atunci cand vorbim de perioade geroase.

„Ajustarile de preturi sunt strict politica ANRE. Acesta nu inseamna ca Ministerul Energiei nu a avut discutii permanente cu ANRE, cu fosta conducere si cu actuala conducere, despre ajustarea acestor preturi. In acest moment, asteptam sa vedem cum vor evolua licitatiile pentru primul trimestrul al anului urmator. Este foarte important ca in aceste licitatii sa vedem evolutia preturilor si preturile la care se inchid contractele, urmand ca, in functie de acest lucru si de evolutia pietei si de cantitatile suplimentare pe care eu le estimez de energie electrica cel putin din zona de hidro si eoliana, zona ieftina de productie a energiei, sa se resimta in preturi atat pe pietele secundare, cum este PZU, si de asemenea in tranzactiile pentru T1”, a afirmat Toma Petcu.

Probabil, domnul ministru se referea la licitatiile din piata pentru serviciul universal, caci in celelalte piete la termen s-au cam incheiat contractele pentru anul 2018, unele merg si pentru 2019, iar pretul a crescut cam cu 20 de lei/MW, atat la producatorul pe carbune (CE Oltenia) cat si la Hidroelectrica. Nu este o crestere alarmanta, dar este un semnal pentru ca vorbim deja pe pietele la termen de o medie a pretului de aproape 200 lei/MW. Cand media pretului la termen era de 165-175 lei/MW, in piata pentru ziua urmatoare aveam parte de medii de peste 300 lei/MW. Oare la iarna cum o fi? Se justifica asadar optimismul ministrului energiei, referitor la stagnarea sau chiar reducerea preturilor?