Este hidrogenul verde o soluție cu adevarat verde?

Presiunea crescută asupra pieței desalinizării ar putea pune sub semnul întrebării solutiile ecologice ale hidrogenului verde? 

Pentru ca acest obiectiv să fie realizat, vom avea nevoie de tot mai multi metri cubi de apă dulce. Se pune întrebarea dacă acest lucru este realizabil și impactul asupra mediului al producerii de hidrogen verde înseamnă că „hidrogenul verde” este mai puțin verde decât ar putea presupune mulți. Pentru a crea hidrogen verde, avem nevoie de apă foarte pură, din care au fost îndepărtate majoritatea sărurilor. Realizam acest lucru printr-un proces de desalinizare.

Tehnologia există deja pentru a crește capacitatea de desalinizare, așa că în acest sens, satisfacerea nevoii tot mai mari de apă pură nu este pusă în discuție.

Ceea ce este însă în discuție este dacă această presiune crescută pe piața desalinizării va duce la probleme de mediu care fac hidrogenul verde nesustenabil pe termen lung.

Cererile de desalinizare pentru producția de hidrogen verde

Cu cât materia primă (sau sursa de apă) este mai impură, cu atât vor fi produse mai multe deșeuri. Apa de mare, de exemplu, trebuie să treacă printr-un proces intens de desalinizare pentru a separa apa pură de solidele dizolvate. Pe măsură ce cererea de apă pură crește, problema o reprezinta ce trebuie făcut cu produsul rezidual ce se intensifică.

Pur și simplu direcționarea saramurii către canalizare ar putea fi consumatoare de energie și nepractică. Iar saramurele saline mai concentrate ar putea fi și mai problematice. Eliminarea descărcării hipersaline într-un mediu restrâns, cum ar fi apa de mare fierbinte, de mică adâncime, ar putea duce la o acumulare care ar depăși nivelurile de toleranță ale plantelor și animalelor care trăiesc în acel mediu. Prin urmare, dezvoltatorii responsabili va trebui să gândească creativ atunci când vine vorba de eliminare.

Pentru ca hidrogenul verde să fie durabil, mediul care primește deșeurile de la electrolizor, fie el terestru, maritim sau alt curs de apă, trebuie să fie capabil să găzduiască afluentul fără efecte adverse. Pe asta va trebui să se concentreze dezvoltatorii.

Acolo unde există suficient spațiu pentru a face acest lucru (cum ar fi în zonele mari deșertice), afluenții pot fi concentrați la un nivel foarte ridicat de solide dizolvate și stocați într-un vas de depozitare pe uscat – o salina, în mod eficient – și lăsați să se evapore. Ar mai fi de rezolvat sarea reziduală în timp, dar acest lucru poate fi preferabil decât să ne bazăm pe mare ca cale de eliminare durabilă.

Această metodă de gestionare a afluenților necesită căldură, spațiu și lumină solară, care nu sunt adesea din abundență în multe locații din lume și de aceea această metodă de gestionare a afluenților nu prezintă o soluție larg răspândită.

Consumul de energie pentru producerea de hidrogen verde

Există și problema consumului de energie. Când materia primă este apă de mare, este necesară o cantitate mare de energie pentru a efectua desalinizarea. Procesul de producție a hidrogenului, inclusiv condiționarea, uscarea, comprimarea și stocarea, pot fi mari consumatori de energie, chiar înainte de a lua în considerare energia necesară pentru purificarea apei – costă bani și ridică întrebarea dacă bilanțul energetic face ca productia să merite. Atâta timp cât energia folosită este din surse regenerabile, procesul hidrogenului poate fi în continuare considerat „verde”, dar verdele nu înseamnă automat durabil.

Sustenabilitatea ar trebui să fie o considerație holistică care ia în considerare toate rezultatele din sistem. Dacă echilibrul este înclinat și „verdele” capătă o nuanță de gri tulbure, deoarece procesul, luat în considerare în ansamblu, dăunează mediului, atunci acesta nu este un comportament pe care ar trebui să-l încurajăm.

Deci, deși oficial vorbind, hidrogenul verde ar putea fi numit în continuare „verde”, dacă procesul cauzează epuizarea acviferului sau poluarea apelor subterane ca urmare a modului în care afluentului este eliminat, atunci subminează oarecum orice efort de a minimiza impactul asupra mediului. . Aceasta ar reprezenta un caz de rezolvare parțială a unei probleme doar pentru a crea o alta, eventual și mai mare.

Asta nu înseamnă că problema durabilității desalinizării este insolubilă. Tehnologia viitorului ar putea fi capabilă să ofere răspunsul. Deși presiunile asupra pieței desalinizării au început deja să crească pe măsură ce lumea cere mai mult hidrogen verde, discutia despre sustenabilitatea practicii încă nu ține pasul. Totuși, nu există nicio îndoială că discutiile din jurul eliminării responsabile a afluenților deșeurilor lichide din producția de hidrogen verde vor câștiga in volum pe măsură ce cererea va crește tot mai mult.

Când se va întâmpla acest lucru, în viitorul foarte apropiat, conștientizarea va crește, cerințele de evaluare de mediu vor crește și reglementările se vor înăspri, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii trebuie să fie foarte vigilenți pentru a se asigura că se conformează.

Dacă producția de hidrogen va fi atât ecologică, cât și durabilă, dezvoltatorii vor trebui să ia în considerare metode noi și inovatoare de eliminare și să se asigure că pot răspunde cu încredere atunci când clienții și autoritățile de reglementare insistă asupra răspunderii.