Previous Story
În atenția Ministerului Mediului: ROMÂNIA, CHE Răstolița și trilema energetică- Echitate, Securitate, Mediu
Posted On 23 septembrie 2025
Comment: 0
Catalin Dragostin
Intr-o lume ideală, intr-o țară cît de cît normală, aceste 3 componente ale trilemei ar trebui să fie cît de cît echilibrate, insă, în realitate, compromisuri intre cîte 2 componente pot fi făcute la un moment dat. Este de notorietate că guvernele trebuie să găsească aceste compromisuri și să facă alegeri, uneori temporare, pentru a favoriza unul sau două elemente ale trilemei.
România se află exact in centrul acestui ”triunghi” (trileme) care are colțurile puternic divergente cu un guvern încremenit in mijloc, pasiv, incapabil să (re)acționeze: costuri mari cu energia și volatile, securitate in scadere si emisii stagnante.
Stiind ce s-a discutat (și decis !) în ședința CSAT (ref. centralele hidro construite de zeci de ani, cu grade de finalizare intre 75-95%), DECI, O PROBLEMA DE SECURITATE NATIONALĂ, vedem cum justiția constata cu nu sunt autorizatii de constructie valide, organizatiile de mediu se opun vehement finalizării proiectelor, energetica româneasca vrea aceste proiecte in functiune, samd.
Un punct de vedere asupra acestei situații, mai mult din punct de vedere politic, a fost publicat mai jos in Focus Energetic
Lăsăm la o parte faptul ca majoritatea statelor din Vest si-au valorificat 85-90% din potențialul hidro și acum i-a apucat grija de protecția naturii in Estul Europei și, mai constatăm ca sunt incă alte state UE care construiesc astazi, CHEAP de mari puteri-Grecia, Bulgaria, Austria, Portugalia, UK, etc.,, dar, în mod sigur, acele ape și lacuri nu sunt in zone protejate…oare ?…or fi deșerturi pe acolo ?!
Insă peste toate acestea, ceea ce șochează cel mai mult in lumea profesională a energiei și mediului, este acuitatea luptei și declarațiilor politice din România și nicidecum analiza științifică și obiectivă a situației concrete, pe care să se bazeze Deciziile politice, inclusiv ”alinierea” Ministerul Mediului și a ONG-urilor de Mediu ! (citez cite ceva de prin Guvernanță: ”…neither nature protection nor GHG emissions reduction is a priority over the other; they are deeply interconnected and must be addressed together, with the most effective approach involving policies that achieve both goals simultaneously by reducing fossil fuel use and protecting and restoring vital natural ecosystems like Natura 2000 sites….”.
Să vedem ce inseamna asta, dacă ne luăm dupa declarațiile Ministrului Mediului si a ONG-urilor, că Răstolița are productie infimă (58 GWh/an) si se defrișează 36 Ha de padure:
– producția ”infimă” de 58 GWh/an, inseamnă evitarea a cca 50,000 t CO2/an emisii ce ar fi fost produse intr-o centrală ”marginală” pe lignit (pe care Guvernul se straduieste să negocieze cu CE sa le pastreze in funcțiune – ca problemă de securitate !) și acestea, la cca 80 EUR/t CO2, (vezi www. Focus- Energetic.ro) reprezintă cca 4 mill.EUR/an !, sumă care este suportată de consumatorii români.
– defrișarea a 36 Ha de padure, (clamată de ONG-uri care-și smulg părul din cap de această grijă și priviți cu duioșie și compasiune de o justiție birocratică, care nu-i trece prin cap să ceara expertize independente) după toate standardele in vigoare, pentru ”cea mai virgină pădure”, factorul de absorbție a CO2 este de cca 15 t CO2/Ha/an, adică un ”CO2 sink” de cca 540 tCO2/an, cu o valoare de cca 43,000 EUR/an (deci, cam de 100 de ori mai puțin decit productia ”verde” hidro)
Extrapolind la intreg pachetul de hidrocentrale neterminate, ele constituie un potential de cca 2 TWh/an (2.000.000 MWh/an) productie hidro regenerabilă.
2.000.000 MWh/an x 0.8 tCO2/MWh= 1,4 mill.t CO2/an x 77.2 EUR/tCO2= 110 mill. EUR/an
(unde 0.8 tCO2/MWh este ”avoided GHG emissions from the marginal power plant – lignite fired” în România, iar 77,2 EUR/tCO2 este pretul emisiilor ”la zi” din https://www.focus-energetic.ro/)
Iar daca socotim um max generos de defrișări de cca 1000 Ha pentru toate hidrocentralele (o cifra exagerată), rezultă o pierdere de emisii de cca 15,000 tCO2/an (@15 tCO2/Ha/an)
Deci, discutăm de o pierdere de oportunitate de reducere de emisii de cca 100 de ori/an, la prețurile de CO2 de azi, sau, de cca 1,1 miliarde EUR pină in 2035 (dar, cum preturile CO2 in mod clar se vor dubla, discutăm lejer de cca 3 miliarde EUR pierderi, cauzate prin nepunerea in functiune a ”infimelor” capacități hidro verzi
Ca strategie de abordare a problemei, trebuia sa li se prezinte problema ”exact pe teritoriul lor, cu armele lor-protecția mediului ! ” atit Doamnei Ministru Diana Buzoianu cît si reprezentanților ONG-urilor, la care, evident, s-ar fi adăugat si celelalte elemente cuantificate ale trilemei-securitatea si echitatea și să facă alegerea !
Dacă consensul nu este realizat (adică, după aceste ”lecții” de economie și mediu rămîn ”repetenți”) sunt suficiente motive ca Ministrului Mediului să i se ceară demisia, iar ONG-urile să fie desființate pe motiv că impiedică România să-și indeplineasca obiectivele de mediu !
(aceste analize se numesc – analize de impact macro asupra mediului, fără să mai menționăm că exact aceste emisii de CO2 distrug și pădurile pe care le protejăm).
Lucrurile devin si mai complexe in cazul centralelor CHEAP, care au un impact asupra decarbonizarii economiei (prin facilitarea mai multor IRES) cu mult mai mare !…în ciuda unor efecte negative asupra mediului și naturii !…dar raportul BENEFICIU/COST, neglijat in orice evaluare guvernamentala, este de fapt elementul hotaritor in luarea deciziilor !
Inchei cu ceea ce spunea Fatih Birol, the Executive Director of the International Energy Agency, “hydropower is the forgotten giant of clean electricity, and it needs to be put squarely back on the energy and climate agenda if countries are serious about meeting their net zero goals.
Hydroelectric power generation also boasts a low carbon footprint. According to the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), hydropower has a median greenhouse gas emission intensity of 24 gCO₂-eq/kWh over its life-cycle from natural emissions of freshwater reservoirs and from the construction of dam materials. In comparison, the median figure for gas is 490 gCO₂-eq/kWh…”
Iar Doamnei Ministru Diana Buzoianu, cineva dintre experții dinsei, ar putea sa-i mai explice ca instalarea unor panouri PV pe apele hidrocentralelor, nu e mai ieftin ci este o prostie. Printre altele, o hidrocentrală traieste 100 de ani, iar niste PV-uri, cu rugina cu tot, poate ajung pe la 15 ani.
Oriunde a fost cosntruită o hidrocentrala, s-a dezvoltat infrastructura, zona, agreement, hoteluri, servicii, regularizari de epe, etc., etc., in folosul oamenilor și nu a citorva doritori de drumetii prin zone sălbatice…se pot face si una si alta, nu numai una.
