Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea II)

Cea de-a doua parte a incercarii noastre de a face o radiografie a sistemului energetic national o dedicam componentei de transport si distributie, respectiv activitatii de furnizare. Schimbarile profunde generate de evolutia pietelor de energie europene si-au lasat adanc amprenta si in piata de energie romaneasca. In ciuda faptului ca am trecut la o liberalizare treptata a pietei, cel putin in anii de inceput, mecanismele pietei concurentiale au fost exploatate la maxim doar de catre un grup restrans de “specialisti”, care au profitat, pe de o parte de spargerea sistemului de generare pe tipuri de combustibili, pe de alta parte de amestecul politic in tranzactiile cu energie electrica. Aparitia “baietilor destepti” a fost puternic sprijinita de politic, in detrimentul producatorilor de energie, obligati sa vanda la preturi derizorii si adesea chiar sub costurile de productie. Ulterior, pentru a nu se mai repeta asemenea tunuri financiare, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a impus in piata de energie o serie de regului care se dovedesc astazi o adevarata frana in evolutia pietei.

Un lucru care trebuie mentionat in sensul pozitiv este aparitia operatorului de energie electrica-OPCOM, institutie care a reusit in cativa ani sa aduca Romania intr-o pozitie extrem de buna in piata europeana. Platformele existente in momentul de fata pe bursa de energie permit o gama larga de tranzactii, desi nu toate sunt utilizate de catre jucatori. Dar, bursei de energie ne gandim sa-i oferim un capitol separat. Sa ne intoarcem la transport si distributie.

Transelectrica sparge bariera investitiilor ?

Daca am vazut cum stam cu capacitate de productie a energiei electrice se impune sa ne indreptam si inspre cea de transport. Interconexiunile cu tarile vecine, dar mai ales realizarea inelului de 400 KV sunt principalele tinte ale transportatorului national de energie, Transelectrica. Cat priveste capacitatile de interconexiune ale tarii noastre, nici in acest domeniu nu am avut performante deosebite.

Romania are in momentul de fata 8 linii de 400 KW, capacitate de interconexiune, care acopera o cerere destul de mare din partea tarilor vecine. Conform specialistilor din sistem, dupa ce am uitat de necesarul de investitii, problemele in calea exportului nu sunt date de capacitatea liniilor, cat mai ales de congestiile care apar in sistemele vecine si chiar in Romania. Putem exporta in momentul de fata, atunci cand bate vantul, putin peste 1000 MW lunar, dar avem capacitatea de a merge chiar pana la 1500 MW, pe granitele externe, spun specialistii. Atentie insa, pe granita de Vest, capacitatea este ocupata in totalitate deja. Cu alte cuvinte, suntem la limita capacitatii de schimb.

Distributia de energie electrica ramane reglementata si profitabila

Activitatea de distributie energie electrica confera si ea (la fel ca transportul) pozitie de monopol in piata, chiar daca vorbim de existenta a 4 companii de profil. In urma cu circa doi ani, o companie de furnizare aflata in plina ascensiune in piata concurentiala, solicita imperios ANRE deschiderea pietei inclusiv pe segmentul de distributie. Din multe puncte de vedere acest lucru nu s-a produs, motiv pentru care monopolul pe acest segment pare a fi batut in cuie multi ani de aici inainte. Tendinta Autoritatii de a mentine pretul final al energiei electrice sub control face ca aprobarea tarifelor de distributie sa fie strict dependenta de cresterea suportabila a pretului final.

Acesta este un argument suficient de redutabil pentru companiile de distributie (Electrica, CEZ, Enel si E.ON) sa-si limiteze planurile de investitii exclusiv in baza tarifelor aprobate de catre ANRE. Sa nu uitam ca orice investitie in sistemul de distributie trebuie recunoscuta de catre ANRE, astfel ca aceasta se regaseste in factura consumatorilor finali. Au existat o serie de rapoarte (inclusiv ale Curtii de Conturi) care au incercat sa demonstreze ca dupa privatizarea principalelor distributii din Romania noii proprietari nu si-au respectat obligatiile contractuale, dar nici un astfel de raport nu a avut o finalitate concreta.

Concluzia finala este una singura: Electrica, CEZ, ENEL si E.ON incearca sa-si maximizeze profiturile si sa-si atinga partial programele de investitii in mare parte pe baza mentinerii in portofoliu a consumatorilor casnici (peste 8 milioane) care de la 1 ianuarie au intrat teoretic in piata libera.

Ce ne asteapta?

Am putea sa anticipam ca nu vor exista miscari deosebite in piata de energie electrica, chiar daca 2018 este anul liberalizarii totale. S-a dovedit ca in randul consumatorilor casnici ideea de a intra intr-o piata concurentiala, in care sa-si poata alege furnizorul de energie electrica, a sadit prea putine reactii pozitive. In ciuda faptului ca marile companii de furnizare au declansat campanii de racolare de noi consumatori, prin oferte care includ pe langa serviciul de furnizare si alte avantaje, renuntarea la furnizorul initial au facut-o prea putini consumatori. Sa fie lipsa de educatie, comoditate etc, nici nu mai conteaza.

Cea mai reala provocare a anului 2018 va fi insa pe partea de adoptare a pachetului IV de energie, respectiv pe implementarea acestuia. Si nu in ultimul rand, evolutia pretului energiei electrice ar putea crea serioase probleme atuoritatilor care vor fi tentate sa intervina in piata libera pentru a demonstra grija unei protectii fata de consumatorii vulnerabili, care vor fi din ce in ce mai multi. Si cum nu avem o reglementare clara in ceea ce priveste consumatorul vulnerabil, interventia autoritatilor ar putea fi extrem de nociva.