Sectorul energetic este atractiv pentru bursa degeaba, sau doar pentru dividende. Investitiile si expansiunea sunt scoase din calcul.

Analistii din piata de capital anticipeaza ca anul viitor sectorul energetic si cel bancar vor fi foarte atractive pentru investitorii la bursa. Nimic nou sub soare, atata vreme cat companiile de profil din cele doua domenii economice au inregistrat profituri substantiale in acest an, iar acordarea dividendelor a fost o prioritate cel putin pentru sectorul energetic, de care ne ocupam si noi. Si daca luam in calcul o crestere a consumului de energie electrica in paralel cu o crestere deja simtita a preturilor la producatori nu ar trebui sa ne mire ca „energia e pe val”. A mai fost si in alti ani si momentul nu a fost valorificat de catre companiile energetice. Am aflat ca lucrarile de mentenanta si investitii au fost realizate, in cele mai multe cazuri, la jumatate din cat s-a propus. Am mai aflat apoi ca profiturile obtinute nu au venit din eficientizarea activitatii si cresterea performantei, ci pur si simplu din pret. Pe de alta parte este strigatoare la cer indolenta totala a managerilor companiilor energetice de a privi si peste granitele tarii, de a lua in calcul o extindere a activitatii. Nici o problema, investitorii la bursa sunt insa indrumati sa cumpere actiuni la aceste companii.

Anul trecut pe vremea asta, compania Transgaz (listata la bursa) facea demersuri pentru a concura la preluarea unui pachet de 66% din actiunile operatorului grec de transport, compania Despa. Pe fondul diversificarii rutelor de transport a gazelor naturale si in conditiile in care dependenta Greciei de importul de gaze este una aproape totala, intentia Transgaz putea transforma operatorul nostru national intr-un adevarat jucator regional. Cu atat mai mult Transgaz are nevoie de o expansiune, cu cat evolutiile viitoare in ceea ce priveste tranzitul international de gaze pe teritoriul Romaniei este dependent in cea mai mare masura de ceea ce decide Gazprom. De atunci nu s-a mai auzit nimic despre aceasta intentie, in schimb Transgaz pare a fi interesat de operatorul de transport gaze din Moldova (nu ala de forta), respectiv de Vestmoldtransgaz, in vederea investitiei in conducta Ungheni-Chisinau. Nu e rau, asa ca intre frati, dar intre Republica Moldova si Grecia parca exista niste diferente.

Intre timp, Transgaz promite ca va realiza si conducta care sa poata transporta gazele de la Marea Neagra, dar concentrarea maxima este pe BRUA, investitie care este echivalenta cu o autostrada de la greci pana la unguri, via Romania, Bulgaria. Din pacate, ungurii nu prea par a fi interesati de aceasta autostrada a gazelor si tare ne temem ca BRUA sa nu aiba soarta Nabucco. Sa nu anticipam insa.

In acelasi context al realizarii de noi interconexiuni, Transelectrica este pe punctul de a da in functiune linia Resita -Pancevo, o lucrare care a fost si ea inceputa in urma cu multi ani. Restul investitiilor se concentreaza exclusiv pe piata din Romania, unde restantele au devenit deja presante. Dar, macar se le faca si pe acestea. Cat despre restul companiilor energetice romanesti capabile de a se dezvolta si pe alte piete, sau macar de o crestere a potentialului pe piata interna nici nu poate fi vorba. Care-i atunci atractivitatea acestor companii pentru investitorii la bursa? Raspunsul este simplu: dividendele. Numai ca dividendele nu pica din cer si s-ar putea ca piata sa schimbe foaia pentru producatorii de energie electrica (principalii beneficiari ai preturilor in crestere) cum s-a mai intamplat de altfel in anii trecuti. Ca sa ai o perspectiva mai lunga pe investitiile in actiuni, companiile in cauza trebuie sa se extinda. Altfel, azi e soare, maine ploua.

Pe de alta parte, momentul este favorabil listarii unor companii care asteapta de vreo cativa ani la poarta Bursei de Valori. Desigur, vorbim in primul rand de Hidroelectrica si apoi de Complexul Energetic Oltenia, vedetele romanesti din sectorul de productie al energiei electrice. S-a mai auzit ceva de listarea lor?

Si pentru ca tot am adus vorba despre finantarea companiilor energetice pentru proiecte de investitii sau extindere a activitatii, prin intermediul Bursei, ar fi cazul sa facem o analiza succinta a ceea ce a rezultat in activitatea companiilor romanesti dupa anevoiosul si lungul drum al listarii. In fond, la ce ne-a folosit cotarea la Bursa a Electrica, Nuclearelectrica, Transgaz sau Romgaz, daca dupa aceea nu s-a intamplat nimic semnificativ in activitatea acestor companii, in mod deosebit la capitolul dezvoltare, investitii, extindere? E adevarat, am castigat o oarecare transparenta.

De ce ar trebui sa continuam procesul listarii in aceste conditii, ne putem intreba? Ca sa se umple de bani anumiti speculatori? Din punct de vedere financiar, cele mai importante companii romanesti din domeniul energiei si gazelor naturale pretind ca au posibilitatea de a-si sustine programele de modernizare, dar nu scot un cuvant despre sustinerea programelor de achizitii si expansiune atat in domeniul intern, cat mai ales pe pietele externe. Aici ar interveni rolul bursei si tot de aici incolo noi visam la cai verzi pe pereti.