Raspuns atacului la energia nucleara

Dorin Chirica

Privind disputa costurilor generate de Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, daca discutam in termeni de cost indicativ mediu, corect este sa se compare cei 82 euro/MWh prognozati pentru 2040-2050 cu costul indicativ mediu pentru Romania la nivelul anului 2015, din scenariile de referinta ale Uniunii Europene adica 76 €/MWh, fara a ne referi la pretul de astazi de cca 35 €/MWh, de pe o piata distorsionata de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fara emisii de carbon, ajutoare care nu se regasesc in pretul de mai sus.
O data cu apropierea termenului de incheiere a negocierilor pentru Cernavoda Unitatile 3 si 4, a izbucnit, surprinzator sau nu, o ofensiva virulenta asupra proiectului, generata de o exprimare poate incompleta cu ocazia unei sesiuni recente de informare, in spiritul transparentei specifice conducerii Ministerului Energiei, privind progresul lucrarilor la Strategia energetica!

Cu ocazia unei sesiuni de informare privind progresul lucrarilor la Strategia energetica evenimentului mentionat mai sus, media a ridicat o serie de intrebari, din raspunsuri intelegandu-se ca „energia nucleara` ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil„! Dupa prima aparitie in presa a informatiei, s-a revenit cu explicatii, prin care se aduc precizari suplimentare in a clarifica intelesul acestei cifre, citand „nivelul mentionat de 82 euro/MWh (care) este o estimare a pretului mediu al energiei electrice pentru perioada 2030-2050„, referinta regasindu-se in „proiectia PRIMES pentru Scenariul de Referinta pentru Romania, publicat de Comisia Europeana in luna iulie 2016„.

Completarea este corecta si binevenita daca s-ar fi tinut cont de ea, referinta prezentand comparativ costul indicativ mediu (indicative levelised cost) pentru noile centrale nucleare europene, la nivelul anilor 2040-2050 cu cel al altor tehnologii.
Nimic nu a contat, bulgarele s-a rostogolit si a tot crescut, citand dintr-un articol ”Energia care va fi produsa de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, in urma investitiei pe care urmeaza sa o faca Nuclearelectrica ….. ar urma sa fie foarte scumpa”, continuand cu ”….pretul de referinta, negociat (de cine? cand?) cu investitorul, ar urma sa fie de circa 82 euro/MWh, fata de 35 euro/MWh cat este pretul mediu al energiei electrice in prezent”. Concluzia este clara, proiectul Cernavoda 3 si 4 este vinovatul de serviciu pentru viitoarele dublari de preturi, evocandu-se conspiratia tehnocrata, coruptia politica etc. etc.! Evident, nu s-a facut nici cea mai elementara documentare, desi unii dintre cei care au publicat avalansa de articole care a urmat sunt jurnalisti care lucreaza pe domeniul energiei, nimeni nu s-a uitat pe documentul citat sau daca s-a uitat ori nu a inteles ori nu a fost interesat(a) sa inteleaga!
Totusi, ne bucuram ca majoritatea jurnalistilor din energie, foarte buni profesionisti, au pastrat o atitudine fie neutra, fie de combatere a campaniei incorecte care a urmat. Lucrul bun, cel putin pentru noi, a fost studierea cu atentie a documentului ”Scenarii de referinta ale Uniunii Europene in anul 2016. Energie, transport si emisii cu efect de sera. Tendinte pana in 2050”, publicat in luna iulie 2016 de Comisia Europeana, constatand transpunerea fara raspundere si profesionalism a unei cifre din acest document, fara vreo evaluare sau analiza, a unui context general european in spatiul economic romanesc, la un proiect din Romania cu particularitatile sale.
In prezent, in Uniunea Europeana (UE) cele 130 de unitati nucleare, existente in 14 dintre statele membre (SM) genereaza aproximativ 27% din energia electrica, reprezentand peste 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon. O reducere semnificativa a emisiilor de carbon si atingerea tintelor propuse pentru anul 2050, in acelasi timp cu cresterea cererii de energie, nu se poate intampla fara contributia energiei nucleare alaturi de celelalte surse energetice cu emisii reduse de carbon.

Mai mult, Comunicarea Comisiei Europene ”Programul Nuclear Ilustrativ”, publicata in aprilie 2016 arata ca, raportat la perspectiva anului 2050, aceasta tehnologie cu emisii reduse de carbon va ramane o componenta importanta a mixului energetic al UE, regasindu-se la o cota de cca 18% din electricitatea produsa.
Intr-o prima analiza a scenariilor de referinta, ne-am concentrat pe cotele prognozate ale energiei nucleare si regenerabilelor fara emisii de carbon, excluzand biomasa, din totalul energiei electrice estimata a fi produsa la nivelul anului 2030, an la care Unitatile 3 si 4 vor fi probabil deja puse in functiune.
In primul rand, la nivelul UE am identificat urmatoarele evolutii, care arata ca cele doua surse care astazi asigura cca. 50% din energia electrica fara emisii de carbon vor avea in anul 2050 o contributie de cca 63% (Tabel 1), in contextul tintei totale de 80-95% asumate pe ansamblul economiei europene.

In cazul SM din Europa Centrala si de Est (CEE), trendul este cam acelasi, dar ponderea difera, rolul energiei nucleare fiind mai evident in reducerea emisiilor de carbon, regiunea mizand pe o combinatie inteligenta nuclear – regenerabile in atingerea tintelor propuse de UE pentru anul 2050. In cazul Romaniei este estimata dinamica prezentata in Tabelul 2.

Desi regenerabilele cresc in valoare absoluta de la 32.835 GWh in 2030 la 39.101 GWh in 2050, cresterea prognozata a productiei de electricitate si mentinerea productiei din nuclear la aceeasi cota din 2030, conduce la scaderea contributiei regenerabile-nuclear de la 75% in 2030 la 71% in 2050. In cazul celorlalte SM din CEE prezentam doar cifrele la nivelul anului 2050, constatand: Bulgaria 36% nuclear, 44% regenerabile, total 80%, Ungaria 58% nuclear, 11% regenerabile, total 69%, Polonia 28% nuclear, 20% regenerabile, total 48%, Cehia 54% nuclear, 9% regenerabile, total 63%, Slovacia 59% nuclear, 18% regenerabile, total 77% si Slovenia 43% nuclear si 33% regenerabile, total 76%.
Comparativ, Romania are procentual cel mai putin ambitios program nuclear din regiune (!), comparabil cu Polonia care pleaca de la zero, iar la regenerabile este comparabila cu Bulgaria, ambele tari fiind in frunte la acest capitol in CEE. Se remarca pozitia reticenta a Grupului V4 in abordarea energiilor regenerabile, mentionand Cehia, Slovacia si Ungaria, care mizeaza pe nuclear, ultima eliminand carbunele din 2035, iar Polonia mergand pe un mix echilibrat, nuclear (28%), carbune (26%), regenerabile (20%) si hidrocarburi (17%).
Se pare ca presiunea Germaniei si Poloniei in privinta carbunelui a resuscitat preocuparile pentru captarea si stocarea carbonului (CCS), dar informatia nu este inca confirmata la nivelul UE.
Revenind la pretul energiei si analiza evolutiei acestuia, consideram neprofesionista compararea pretului mediu de astazi din Romania de cca 35 €/MWh, de pe o piata distorsionata de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fara emisii de carbon, ajutoare care nu se regasec in pretul de mai sus, cu un cost indicativ mediu (indicative levelised cost) ale noilor centrale nucleare europene, de 86 €/MWh la nivelul anului 2030, din scenariile de referinta mentionate mai sus, an pana la care se estimeaza punerea in functiune a celor doua noi unitati de la Cernavoda. Corect este sa se compare cu costul indicativ mediu pentru Romania la nivelul anului 2015, din scenariilor de referinta care este de 76 €/MWh! De ce nu se face? Pentru ca impactul nu mai este acelasi! Pentru anii 2040-2050, aceste scenarii apreciaza un cost indicativ mediu de 82 €/MWh pentru noile centrale nucleare de generatie III, cifra care se pare ca a suscitat speculatiile amintite.
In cazul specific al Unitatilor 3 si 4, indicatorii respectivi se construiesc functie de particularitatile acestui proiect, tehnologia utilizata, activele existente evaluate la cca un miliard de Euro, pretul contractului de constructie, graficul de executie si punere in functiune, rata de recuperare a investitiei, costurile finantarii etc. La acestea se adauga si de alte aspecte generale precum securitatea energetica si decarbonizarea, efectele asupra industriei romanesti si economiei locale sau impactul asupra constituirii fondurilor pentru dezafectare si depozitarea finala a deseurilor radioactive etc., putand diferi semnificativ de estimarile generale prezentate mai sus. De aceea afirmam cu fermitate ca este prematur a lansa in public cifre nefondate, generatoare de emotii si neincredere!
Totusi, costul indicativ mediu din scenariile de referinta ale UE, are meritul de a face diferenta intre diverse tehnologii, retinand pentru anul 2030, pe total UE, cifra de 86 €/MWh pentru energia nucleara, cu tendinta de scadere la 82 €/MWh in 2040 – 2050, fiind sub costul similar al Ciclului Combinat cu Turbine cu Gaze (91€/MWh) sau arderea carbunelui pulverizat cu captarea si stocarea carbonului (106€/MWh), acestea avand tendinte crescatoare spre anii 2050.
Prin comparatie cu regenerabilele, la nivelul anului 2030, costul indicativ mediu pentru energia nucleara este ceva mai ridicat decat pentru turbinele eoliene amplasate pe uscat, on-shore, (80€/MWh) si mai redus decat fotovoltaicele din nordul si centrul Europei (95€/MWh), energia geotermala (92€/MWh), eolienele instalate pe mare, off-shore (90€/MWh) sau centralele hidro mari (135€/MWh), acestea avand tendinta de scadere spre anul 2050, cu exceptia centralelor hidro.
Rezultatul analizei arata o buna pozitionare in viitor a energiei nucleare, dar suntem nevoiti sa repetam, comparatia acestor indicatori cu pretul pietei de astazi din Romania este nerelevanta. Decizia dezvoltarii energiei nucleare este din pacate in cazul UE una politica, chiar daca ”Tratatul de Functionare al Uniunii Europene”, la Titlul XXI Energia, art. 194 (2) stipuleaza ”dreptul unui stat membru de a stabili conditiile de exploatare a propriilor resurse energetice, dreptului sau de a alege diferite surse de energie şi structurii generale a aprovizionarii sale cu energie, fara a aduce atingere articolului 192 alineatul (2) litera (c)”.
Viata reala arata ca acolo unde exista determinare si argumente solide, SM interesate pot merge pe un mix energetic echilibrat, conform specificului lor national si/sau contextului regional, dezvoltand acolo unde este cazul energia nucleara.

(articol aparut si pe www.inteligentenergy.ro)