Cat de util, sau inutil este programul Ministerului Energiei pentru incurajarea investitiilor in energie regenerabila pentru institutiile publice? Pe cine favorizam?

Catalin Dragostin

Ministerul Energiei a publicat apelul de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, la nivel comunităţilor locale, cu precizări privind apelul pentru depunere proiecte si  Ghidul solicitantului aferent:  “Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – solar, eolian și hidro pentru autoconsum pentru instituții publice” –

Program – cheie nr. 1

Să analizăm puțin mai atent acest program și să ințelegem mai bine scopurile și beneficiile așteptate de consumatorii potențiali, avindu-se in vedere magnitudinea finanțării puse la dispoziție: 0,5 miliarde EUR !

1. În primul rind se ridică intrebarea ”de ce nu se păstreaza neutralitatea tehnologică” (technology neutrality) atit de clar și de multe ori menționată in Directive si Regulamente europene. Mai precis:

Electricitatea poate fi produsă și din multe alte resurse regenerabile, nu numai cele indicate !

2. Vom fi foarte curioși dacă nu chiar amuzați să vedem cum , citez : ”se asigură (NA Ministerul Energiei) faptul că în cadrul apelului vor fi depuse proiecte mature, ce întrunesc parametrii de calitate obligatorii”, adica, neapărat sa fie întocmite după celebrul deja HG-907 (care în fapt se referă la Construcții-cine nu crede, poate citi preambulul- , nu la instalații energetice) adică, cu alte cuvinte: 

1. Cum vor construi institutiile publice parcuri eoliene pe peluzele din fata cladirilor, pentru consumul propriu, sau,
2. Cum vor devia cursurile riurilor, (cei care au riuri, cu avizul GreenPeace sau WWF) prin fata sau spatele institutiilor publice pentru instalarea unur microhidrocentrale pentru productie de energie electrică pentru consum propriu
3. La PV, ar mai fi o șansă, dar, doar mă gindesc la logistică, personal-montaj, durata de finanțare a programului, capacități instalate, etc. și încep deja să am ”second thoughts” 

3. Sărind peste aspectele total neavenite și nesemnificative de la pct. 1 si 2 de mai sus, să ne oprim puțin asupra beneficiilor aduse beneficiarilor potențiali, respectiv citînd din anunțul ME, ”…măsura de sprijin vizează acoperirea autoconsumului în cadrul instituției/unității/organizației/instituțiilor partenere, spre exemplificare neexhaustivă
   1. Iluminat public, in cladiri publice și alti consumatori din acestea
   2. Sediul primăriei
   3. Camine culturale, Biblioteci
   4. Crese, Grădinițe, Scoli, Unitati de Invățămînt superior
   5. Spitale
   6. Centre de ingrijire bătrini, Centre sociale, etc. 

Numai uitîndu-ne pe această listă, ar fi fost de mare interes să-i auzim pe toți acești beneficiari ce ar fi răspuns la o întrebare simplă: ”ce ar fi preferat sa aibe la dispozitie: apa caldă și caldură sau electricitate ”verde”, din cind in cind, dar  mai ales vara ?” (personal, am facut un astfel de sondaj, particular, în satul in care locuiesc din cind in cind, iar rezultatul a fost de peste 90% in favoarea energiei termice). In fapt, se confirmă ca marea problemă în România nu este electricitatea ci energia termică

4. Nu in ultimă instanță, pentru orice UAT/entități publice, se pune problema si a subvențiilor pentru incălzire (ajutor social) care, face parte din bugetul Primariilor locale, nemailuînd in seamă aspectul de politică economică – decarbonizarea incălzirii, unde România este extrem de deficitară.

Deci, nu mai este nevoie să mentionez, că se puteau rezolva mult mai multe cu aceste fonduri, adică si electrcitate și caldura și apa caldă, si cu alte tehnologii si cu alte resurse regenerabile

În final, citînd din textul publicat de Ministerul Energiei: ”Supporting investments in new production capacities of electricity produced from renewable sources – solar, wind and hydro for self-consumption for public institutions” , rezultă că acest concept astfel a fost aprobat de către Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării din Fondul pentru modernizare.

Sunt mari îndoieli că BEI ar fi propus/aprobat ei așa ceva ci, acest concept a fost propus de noi (România) si nu de BEI și chiar dacă l-ar fi propus BEI, nu era obligatoriu să-l și acceptăm.

Astfel încît, rezultatul final este că vom primi 500 mill.EUR de la BEI, pentru a-i cheltui pe niște PV (poate, poate vreo 1-2 turbine eoliene de 2-300 KW), pentru a contribui la menținerea in viață a industriei Germane de profil….cam așa se văd lucrurile dpdv contabil…ca beneficii, totul e cam cețos.