Furnizorii de energie și gaze au devenit din nou ciuca bătăii pentru Guvern. Cine pe cine fură?

Romania pretinde ca a rezolvat problema prețurilor la gaze și energie electrică, până în 2025, pe motivul că a introdus cel mai preformant model de plafonare a prețurilor, care elimină cu desăvârșire piața concurențială, dar oferă consumatorilor de utilități șansa de a plăti cât zice guvernul. Schema de plafonare nu este deloc complicată în teorie, dar dă semne de blocaje în practică. Furnizorii de energie și gaze, cei care închid întreg lanțul de la producător la consumator, stau la mâna statului pentru decontările legate de prețul energiei și gazelor achiziționate, respectiv plafonul lor de vânzare. După o tehnică anticipată de către decidenți, furnizorii trebuie să facă credite la bancă pentru a-și achita obligațiile către stat, pentru ca ulterior statul să vină să deconteze diferenta dintre prețu plafonat și cel real de contractare a energiei electrice sau gazelor naturale. Au apărut diferențe majore între ceea ce a decontat statul și cheltuielile reale ale furnizorilor, dar nu merită să mai insistăm asupra acestui aspect pe care îl tot repetăm de mai bine de un an de zile.

Statul este însă mai disperat decât niciodată să facă rost de bani și nu prea are de unde lua. De când piața de energie și gaze s-a liberalizat o importantă sursă de venit pentru buget vine tocmai din aceste piețe. Plafonarea le-a încurcat oarecum strategia și, în consecință, statul se îndreptă încă odată catre respectivii actori ai pieței. Bube se găsesc, căci nici companiile de furnizare nu sunt îngeri. Dar, ca să supraviețuiască sunt nevoite să caute soluții. Nu întodeauna aceste soluții înseamnă jegmăneală, cum încearcă să sugereze în momentul de față guvernul Ciolacu. Nu știm cu se va finaliza controlul asupra furnizorilor de gaze care, în opinia guvernanților, ar fi fentat bugetul statului. Până atunci să luăm în considerare câteva lucruri.

Era de așteptat ca actuala formă de plafonare a prețului energiei electrice și a gazelor naturale să fie luată în discuție de către reglementatorul pieței, în condițiile în care prețul acestor ”marfuri” a scăzut sub nivelul prețului reglementat. Dar, așa cum am precizat, onoarea de a face ordine ii revine reglementatorului, respectiv Autorității Naționale de Reglementare în energie. Din păcate, de când a început criza Covid și ulterior războiul din Ucraina, Autoritatea nu mai a avut nicio autoritate, sau mai bine zis nu a mai luat-o nimeni în seamă.

Guvernul a fost primul care a stabilit cum să pretejeze consumatorii de explozia prețului la energie și la gaze și a intervenit direct în piață prin intermediul unor ordonanțe de urgență care s-au schimbat cu o ritmicitate absolut de invidiat. În intervalul unui singur an au apărut undeva la vreo 14 modificări ale legislației din domeniul energiei, la care Autoritatea de Reglementare a fost simplu spectator. S-a mai încercat o aranjare a legislației secundare, dar inutil atâta vreme cât la nivel legislativ primar modificările curgeau pe bandă.

În acest haos nepriceput de nimeni, Parlamentul României a adoptat, prin ultima lege de aprobare și modificare a OUG 153/2022 (care, la rândul ei, modifică și completează OUG 27/2022 și OUG 119/2022) privind plafonarea și compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale un plafon maxim de 900 lei/MWh până la care furnizorilor li se decontează plățile făcute pentru energia electrică cumpărată. Aparent, comparând prețurile energiei electrice din piața pentru ziua următoare ar fi fost de crezut că modificarea este una rezonabilă. În realitate însă, piața Spot nu trebuie să fie reperul de bază atunci când se ia o asemenea decizie. Mai mult decât atât, sunt ani de zile de când încercăm să reducem ponderea pieței Spot, procentul acesteia depașind 40% din totalul tranzacțiilor.

În urmă cu un an ne-am întrebat ce efecte va avea decizia amintită? Simplu, va trimite furnizorii în piața pentru ziua următoare, care are cele mai volatile prețuri. Dacă astăzi prețurile sunt în scădere în această piață după reducerea palfonului de decontare vom asista la o evoluție inversă. Ceea ce s-a și întâmplat.

Să ne amintim de unde am plecat. ”Valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 900 lei/MWh”, se arată în noua lege, trimisă, din nou, la promulgare.Reamintim, legea pentru aprobarea OUG 153/2022, care prevedea pragul de 1.300 de lei/MWh până la care furnizorii își pot deconta achizițiile de energie electrică, fusese retrimisă de Președinție pentru reexaminare. Parlamentarii PSD și PNL au depus un amendament care scade acest preț la 900 lei/MWh. Parlamentarii au motivat inițiativa prin scăderea recentă a prețurilor la energie. Potrivit lor, „prețul mediu de achiziție al furnizorilor care au solicitat decontarea diferenței dintre prețul mediu de achiziție și componenta de achiziție a fost de 829,63 lei/MWh pe primele trei luni ale anului 2023”.

Constatăm că în piață, nivelul prețurilor este departe de ce se stabilește în Parlament! În aceste zile au apărut unele din rarele oferte de vânzare energie electrică în piața liberă, pe OPCOM, la un preț de 1000 lei/MWh, mult mai mare decat pragul de 900 lei /MWh cât au adoptat parlamentarii.

A coborî pragul sub nivelul pietei conduce la impactarea directă a furnizorilor și respectiv la blocaje în piață, nicidecum la rezolvarea problemei. Altele fiind soluțiile; tocmai de aceea sunt atât de necesare consultările cu actorii activi ai pieței de energie când se iau decizii în plan legislativ.

Pe acest fond al confuziilor și mai ales a nersepectării de către govern a calendarului de decontare (există restanțe de câteva miliarde de lei), domnul Ciolacu a găsit de cuviință să mai dea un brânci furnizorilor, pe motivul că aceștia ar fi practicat prețuri mari când piața avea prețuri mici. Se înțelege de aici că Guvernul habar nu are ce se întâmplă în aceste două piețe. Nu este nici o noutate, în fond, pentru că nici un guvern nu a priceput în ultimii ani cum vine realitatea cu piața concurențială, indiferen de domeniu. În fine, Autoritatea de Reglementare s-a executat rapid și a declanșat controale, după cum urmează:

 Având în vedere interesul recent manifestat de reprezentanții mass-media pentru activitatea de control desfășurată de ANRE cu privire la respectarea de către operatorii economici din sectorul energiei electrice și gazelor naturale a reglementărilor emise, precum și a obligaţiilor prevăzute de legislaţia naţională în domeniu, dorim să facem următoarele precizări.

­­­La momentul actual sunt în derulare un număr de 171 de acțiuni de control din care:

• 77 de acțiuni de control de tip verificare,
• 45 de acțiuni de control de tip inspecție, în baza Programului anual de control;
• 49 de acțiuni de control de tip supraveghere, în baza sesizărilor diverselor structuri din ANRE.

Printre principalele acțiuni de tip verificare, în sectorul energiei electrice, se regăsesc 18 acțiuni de control la operatori economici pentru verificarea respectării, în perioada 01.01.2023-30.10.2023, a dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 27/2022, respectiv:

• 6 furnizori având ca tematică de control modul de stabilire a prețului plafonat la consumatorii non-casnici;

– data începerii: 08.11.2023,

– 6 echipe de control.

• 4 furnizori având ca tematică de control respectarea prețului plafonat în ofertele-tip adresate consumatorilor de pe piețele concurențiale, SU, FUI.

– data începerii: 06.11.2023,

– 4 echipe de control.

• 4 furnizori având ca tematică de control modul de prognozare a consumului lunar și a consumului suplimentar, precum și modul de modificare a prognozei lunare a cantităților suplimentare în cazul unor diferențe mai mari de 2% între cantitatea suplimentară și cea prognozată,

– data începerii: 02.10.2023,

– 4 echipe de control.

• 4 acțiuni de control la furnizorii și traderii de energie electrică, pentru a verifica respectarea interdicției prevăzute la art. 16 alin. (7^4) din OUG nr. 27/2022, existând indicii în legătură cu vânzări succesive a unor cantități de energie electrică, în scopul vădit de a creşte prețul.

– data începerii: 21.11.2023,

– 4 echipe de control.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, printre principalele acțiuni de tip verificare, se regăsesc:

• 3 acțiuni de control la furnizorii de gaze naturale privind verificarea respectării prețului final facturat de către furnizorii de gaze naturale, conform prevederilor art. 2 alin. (4) din OUG 27/2022.

– data începerii: 25.10.2023,

– 3 echipe de control.

Cu titlu de exemplu pentru gaze naturale:

Pentru luna aprilie 2023, am solicitat și primit de la cei trei furnizori de gaze naturale pentru a verifica prin metoda eșantionării un număr de cca. 3.100.000 de facturi emise pentru clienții casnici și cca. 166.000 de facturi emise pentru clienții noncasnici.

Rezultatele acțiunilor de control vor fi aduse la cunoștința opiniei publice după finalizarea acestora.

Vom continua să monitorizăm respectarea prevederilor legale în vigoare pentru a remedia acele încălcări care afectează consumatorii de energie electrică și gaze naturale.

Suntem curioși cum se vor finaliza respectivele controale, dar și mai curioși cum va încerca guvernul să mai ascundă incompetența de a colecta banii la buget. Când te simți furat, parcă îți vine și teie să furi. O fi adevărat?