Dezastru termoficarii: Doar 2 din 10 orase mai au sisteme centralizate

Potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo Romania, in acest moment, in Romania, doar 67 dintre cele 320 de orase beneficiaza inca de sistem centralizat de incalzire, in timp ce numarul debransarilor este in continua crestere. In aceste conditii, si tinand cont de nevoia pietei locale de eficienta, compania estimeaza ca introducerea, din luna septembrie a acestui an, a noilor directive europene ErP (Energy-related Products Directive), va avea un impact puternic si va schimba perceptia romanilor cu privire la echipamentele alese pentru incalzirea locuintei.

„In acest moment, potrivit analizei Ariston pe baza datelor raportate de ANRSC si INSSE, din peste 320 de municipii si orase, doar in 67 mai exista sistem centralizat de termoficare, iar majoritatea romanilor sunt permanent in cautarea unei alternative pentru incalzire, dorind atat confort, cat si reducerea costurilor”, a declarat Catalin Draguleanu, Country Manager Ariston Thermo Romania.

Astfel, potrivit afirmatiilor sale, odata cu luna septembrie a acestui an, cand directivele europene vor impune comercializarea doar de produse ce ating un anumit prag de eficienta energetica, romanii aflati in cautarea unei alternative la sistemul centralizat de incalzire vor achizitiona si instala centrale termice in condensare, care au o eficienta ridicata comparativ cu cele conventionale.

„Introducerea directivelor ErP are ca principal scop reducerea consumului de combustibil si a noxelor. Astfel, prin restrangerea echipamentelor disponibile pe piata doar la cele cu un grad ridicat de eficienta, estimam ca vom asista la o educare a consumatorilor care vor intelege aceasta necesitate”, a mai spus Draguleanu.

„In acest moment, din cele 67 de localitati in care consumatorii casnici beneficiaza de sistem centralizat de incalzire, 3 reusesc sa insumeze cca. jumatate din numarul total de abonati la nivel national”, a afirmat Draguleanu.

Astfel, orasele Bucuresti, Timisoara si Cluj-Napoca, singurele orase din Romania cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonati la CET-uri, cifra ce insumeaza cca. 50% din numarul total de 1,326 milioane de abonati la nivel national.

„Chiar daca inca dispun de un numar mare de abonati, orasele Cluj-Napoca si Timisoara s-au confruntat in ultimii ani un numar foarte mare de debransari. Astfel, in perioada 2012 – 2014 la Timisoara peste 13.500 de familii au renuntat la sistemul centraliat, iar la Cluj-Napoca numarul a ajuns la aproape 5.000”, a mai spus reprezentantul companiei.

In ceea ce priveste Bucurestiul, cu un numar total de 564.379 de locuinte termoficate, acesta reprezinta cca. 43% din totalul numarului de abonati la nivel national, motivul principal fiind faptul ca tariful facturat populatiei pentru o gigagalorie este de 170 – cel mai mic practicat la nivel national, dupa orase precum Bacau sau Cluj-Napoca.

In ceea ce priveste orasele cu peste 200.000 de locuitori ce mai dispun de sistem centralizat de incalzire, Constanta, Craiova, Ploiesti, Galati, Iasi si Brasov insumeaza peste 315.000 de abonati la CET-uri. In cazul oraselor cu peste 150.000 de locuitori, doar trei mai au sistem centralizat – Pitesti Oradea si Arad, si deservesc putin peste 120.000 de abonati in total.

„Pentru a face o radiografie corecta a pietei locale de incalzire, este important de mentionat ca, din 67 de orase care mai dispun de termoficare, 17 au sub 10.000 si 29 au sub 1.000 de abonati fiecare”, a mai spus Draguleanu.

In plus, din 41 de judete, in ultimii 5 ani 8 au renuntat la sistemul centralizat de incalzire (Alba, Bistrita, Braila, Dambovita, Ialomita, Maramures, Salaj si Satu Mare). In ceea ce priveste judetele aflate la celalalt pol, cu cel mai mare numar de abonati, se numara Constanta, Bihor si Timis.

Astfel, in contextul unui sistem de termoficare invechit si foarte dispersat la nivel national, romanii opteaza pentru un sistem propriu de incalzire, iar centrala termica este principala optiune. Acest lucru se datoreaza diferentei foarte mari intre costurile pe care le platesc romanii pentru o gigacalorie in sistem centralizat si cel pentru una produsa de o centrala termica. Astfel, la nivel national, potrivit datelor ANRSC la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu unei Gcal facturat catre populatie este de 226 lei. Insa exista orase unde pretul este chiar mai mare: Constanta – 383 lei/Gcal, Arad – 290 lei/Gcal, Sibiu si Iasi – 265 lei/Gcal. Spre comparatie, in cazul alegerii unei centrale termice in condensare, costul de producere a unei Gcal este de aprox. 175 de lei.

„Este important de stiut ca introducerea normativelor ErP nu va avea impact asupra celor care au deja instalate centrale termice. Normativele prevad ca, incepand cu septembrie 2015, centralele termice ce intra pe piata sa fie doar cu tehnologie in condensare. Acestea au o eficienta de pana la 108%, emisii reduse de noxe si asigura o economie de pana la 35% la consumul de gaz”, a specificat Draguleanu.

Acesta a spus, de asemenea, ca, inca de anii trecuti, romanii au inceput sa se indrepte spre modele in condensare, intelegand beneficiile pe care le aduc, iar normativele sunt un pas firesc in drumul spre eficientizare la nivelul pietei locale. In plus, acestea impun si etichetarea energetica a centralelor si, in acest fel, utilizatorii vor putea alege mai usor produsul potrivit, intr-un mod similar cu alegerea electrocasnicelor.

„Tocmai pentru a veni in intampinarea celor care cauta cea mai buna varianta pentru incalzirea locuintei, oferta Ariston cuprinde o gama variata de centrale in condensare completa de clasa energetica A, ce intrunesc normativele europene. In plus, in acest moment, avem in derulare si o campanie de extindere a garantiei, de la 3 la 5 ani, pentru modelele cumparate pana la finele lunii octombrie”, a incheiat reprezentantul companiei.

*Directivele ErP reprezinta urmarea obiectivelor UE, denumite “obiective 20-20-20”, in ceea ce priveste protectia si respectul fata de mediu si prevad ca pana in 2020 sa se ajunga la o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, o crestere cu 20% a utilizarii resurselor regenerabile si o scadere cu 20% a consumului de energie la nivel global, printr-o eficientizare sporita a produselor.