Dumitru Chisalita: Pretul gazelor pe bursa la jumatate, dar majoritatea romanilor platesc aceleasi facturi mari la gaze

Liberalizarea totala a pietei gazelor, care a avut loc la 1 iulie 2020, reprezinta cel mai semnificativ moment al anului in sectorul energetic, care ar fi trebuit sa aduca facturi mai mici pentru romani in aceasta iarna. In realitate insa, lucrurile sunt departe de a fi asa: doar 10% dintre romani au schimbat contractul pentru un pret mai mic, iar pentru restul de 90% facturile vor fi la fel de mari ca iarna trecuta.

Aceasta desi pe bursa de gaze pretul unui MWh este la jumatate fata de anul trecut in aceeasi perioada. Pentru marea majoritate a romanilor insa, aceasta scadere nu se regaseste in facturi, asa cum ar fi fost normal.

Potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE), dintre cei 3.378.794 clienti casnici reglementati la data de 30 iunie 2020, un numar de 395.336 clienti casnici au incheiat, in perioada 1 iulie – 31 octombrie 2020, un contract aferent furnizarii gazelor naturale in regim concurential, cu furnizorul actual sau cu un furnizor nou. Adica putin peste 10%. ANRE precizeaza ca nu detine date pentru a detalia daca acestia si-au schimbat doar contractul sau si furnizorul.

Care sunt cauzele pentru care doar atat de putini romani au facut acest pas spre o factura mai mica?

Factura la gaze si felul in care oamenii primesc acest serviciu este un proces foarte complicat, a explicat, pentru AGERPRES, Dumitru Chisalita, expert in cadrul Asociatiei Energia Inteligenta. Iata de ce era nevoie de un program amplu de informare a cetatenilor prin diverse canale media, ceea nu s-a intamplat deloc.
„In Memorandumul de intelegere semnat de statul roman cu Banca Mondiala in 2012 erau prevazuti nu mai putin de 54 de pasi in care populatia sa fie informata in privinta liberalizarii pietei gazelor, pe diverse teme si subteme, precum puterea calorifica superioara, trecerea de la metri cubi la MWh, modul cum se formeaza pretul etc. De asemenea, din 2015 incoace, ANRE a prevazut ca sumele pentru diseminarea informatiilor catre consumatori sa se regaseasca in tarife, deci oamenii platesc ca sa fie informati. Asadar, exista un plan, existau banii, dar nu s-a facut nimic. Companiile evident ca nu au facut, doar nu era sa-si taie singure craca de sub picioare, si nicio institutie a statului nu a dorit acest lucru, a fost o lipsa de vointa”, a subliniat Chisalita.

In opinia sa, romanii trebuie informati mai intai ce sunt elementele din factura si ce platesc efectiv acolo, pentru a putea sa-si compare factura actuala cu ofertele companiilor. Astfel, ar trebui sa existe mai multe oferte-standard, din care sa aleaga consumatorii. In acest moment, companiile au oferte care cu greu pot fi comparate cu actualele facturi, intrucat facturile arata pretul final, dar ofertele companiilor se refera doar la cel al gazelor si il trimit pe consumator sa caute singur care sunt celelalte tarife – de distributie, de transport etc.

„Exista comparatorul de preturi de pe site-ul ANRE, insa companiile pun acolo informatii pe care nu le verifica nimeni si oamenii se trezesc apoi cu alte prevederi in contracte. Pentru ca au avut incredere ca ce este acolo, pe site-ul ANRE, este corect. Daca nu ai incredere in ANRE, in cine sa ai? Cu alte cuvinte, ANRE contribuie la fraierirea consumatorilor”, a continuat expertul.

Chisalita a adaugat ca, potrivit unei directive europene, autoritatile din Romania trebuie sa infiinteze un centru de solutionare a litigiilor dintre consumatorii de energie si companii, care sa aiba si un telverde pentru informarea cetatenilor.

Amenzi de la ANPC

De altfel, problemele din ofertele furnizorilor au fost sanctionate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. In speta, unul dintre cei mai mari furnizori din tara, Engie, a primit o amenda de 50.000 de lei pentru ca ofertele pentru piata libera contin numeroase neclaritati si ar putea crea prejudicii oamenilor.
Cu alte cuvinte, Engie incalca legislatia cu privire la protectia consumatorilor, sustinea Sorin Susanu, comisar-sef ANPC pentru regiunea Brasov, intr-o postare pe Facebook de la inceputul lunii decembrie. Acesta este insa doar un exemplu, pentru ca ofertele tuturor companiilor arata la fel, iar Susanu spune ca va continua controalele si la alti furnizori.

In replica, Engie a aratat, pentru AGERPRES, ca a respectat intocmai reglementarile ANRE si ca a inceput demersul de a contesta amenda.

Economii de peste 200 de lei pe luna

Consiliul Concurentei este, de asemenea, o institutie care a remarcat disfunctionalitati pe aceasta piata in lunile de dupa liberalizare si a recomandat aparitia unor oferte standard, care sa prevada clauze si conditii unice, prezentate intr-o maniera clara, transparenta si completa, singurul parametru ce poate diferi de la un furnizor la altul fiind pretul final al gazelor. Si astfel consumatorii sa poata compara mult mai usor ofertele.

Iar economiile care pot fi obtinute sunt intr-adevar substantiale. Consumatorii casnici care folosesc gazele naturale pentru incalzire ar putea plati facturi mai mici cu sume cuprinse intre 60 si 150 lei pe luna in timpul iernii, in situatia in care schimba contractul sau furnizorul, si chiar cu peste 200 de lei pe luna, daca locuiesc in zone mai friguroase si folosesc mai mult gaz, spune un studiu al Consiliului Concurentei, publicat in octombrie.
In cadrul analizei, Consiliul a constatat ca, desi majoritatea furnizorilor au respectat reglementarile specifice ale ANRE (care prevad un nivel minim de informatii ce trebuie comunicate clientilor in etapa precontractuala sau, dupa caz, contractuala), unele oferte si contracte cuprind si clauze care, in anumite situatii, pot genera bariere in calea clientilor casnici de a alege in deplina cunostinta de cauza cele mai potrivite conditii de furnizare sau care pot bloca, fie si temporar, posibilitatea clientilor casnici de a schimba furnizorul de gaze naturale.

Consiliul Concurentei recomanda consumatorilor sa fie atenti la clauzele contractuale, de exemplu la cele ce privesc garantiile solicitate de furnizor, termenul de plata a facturii, penalitatile de intarziere, precum si eventuale clauze care ar putea ingreuna o schimbare ulterioara a furnizorului de gaze naturale.

„La momentul liberalizarii, 12% dintre consumatorii casnici erau in piata concurentiala si ne asteptam ca, pana la finalul anului, 25% din totalul consumatorilor casnici din Romania sa fie deja in piata libera, ceea ce nu este tocmai rau, comparativ cu startul perioadei de liberalizare in alte tari. Desigur, noi avem acum acest context cu preturile care au scazut foarte mult si ar fi trebuit ca mai multa lume sa profite si sa incheie noi contracte la preturi mai bune”, a precizat, pentru AGERPRES, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Potrivit acestuia, reprezentantii CC au discutat inca de la inceputul liberalizarii cu ANPC si cu ANRE pe tema unor posibile clauze abuzive, care ar putea bloca migrarea consumatorilor la alti furnizori si, implicit, scaderea preturilor.

„Ar trebui sa existe o comunicare publica mai buna si va trebui sa continuam colaborarea cu ANRE si ANPC si ma bucur ca ANPC analizeaza clauzele abuzive, pentru ca oamenii trebuie sa aiba incredere ca este ok sa-si schimbe furnizorii de gaze”, a sustinut Chiritoiu.

Un sfert dintre gospodarii nu-si pot plati factura, dar autoritatile nu au rezolvat problema consumatorilor vulnerabili

Lipsa informarii nu este insa singura problema. Un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democratiei in 2017 arata faptul ca 23% dintre gospodariile din Romania sunt afectate de saracia energetica, adica intampina dificultati in a-si asigura nevoia de energie la costuri accesibile.

„Marele neajuns este in continuare lipsa instrumentelor reale de protejare a consumatorilor vulnerabili. Aceste instrumente trebuie identificate si aplicate de indata. Succesul programului guvernamental anuntat de extindere a retelelor de gaze naturale depinde de acest cadru predictibil si coerent prin care vom combate saracia energetica. Altfel, riscam sa aducem gazul natural doar in fata portilor oamenilor, nu si in gospodarii”, a afirmat, pentru AGERPRES, Victor Grigorescu, expert in energie si afaceri europene.
In opinia sa, constructia legislatiei pentru consumatorii vulnerabili si identificarea surselor de finantare de la bugetul de stat rezolva o problema sociala si contribuie la o baza solida pentru dezvoltare economica post-pandemie.
Din pacate, insa, problema consumatorilor vulnerabili, desi este dezbatuta in spatiul public de mai bine de zece ani, nu a fost rezolvata de nimeni pana acum.
Vestea buna si vestea rea
Vestea buna este ca, de la 1 ianuarie 2021, urmeaza liberalizarea pietei de energie electrica. Vestea proasta este ca s-au repetat aceleasi greseli facute pe piata gazelor. Asa ca mai bine de 90% dintre consumatori nu stiau, la inceputul lunii decembrie, ca piata de electricitate se va liberaliza peste doar cateva saptamani, potrivit unui sondaj al Asociatiei Energia Inteligenta.
„Liberalizarea pietei de electricitate va permite cresterea ofertei de servicii catre consumatorul final, care sa reflecte mai bine nevoile fiecarei categorii de clienti. In acelasi timp, dam un semnal important investitorilor interesati de capacitati moderne de productie a electricitatii ca Romaniei este pregatita pentru modernizarea sectorului energetic”, este de parere Victor Grigorescu.

Cu titlu general, ceea ce lipseste inca este o deschidere reala a autoritatilor de reglementare, atat in sectorul energiei cat si in domeniul financiar, pentru implementarea instrumentelor financiare derivate in piata de energie sau a celor de garantare de tipul caselor de compensare. Fara acestea, piata romaneasca nu poate aspira la recunoasterea unui rol de etalon in estul Europei, a mai spus specialistul in energie si afaceri europene. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, ed